Nulitatea căsătoriei

Capitolul 1

Consideratii generale privind nulitatea casatoriei

Casatoria este - uniunea liber consimtita dintre "un barbat si o femeie, realizata in conditiile prevazute de lege, in scopul intemeierii unei familii si are un statut reglementat de norme legale imperative.

Intelepciunea populara romaneasca consacra ideea "cununiilor rupte din rai", iar Proudhon aprecia: "casatoria este sacralitatea justitiei, misterul viu al armoniei universale, forma data de insasi natura religiei speciei umane".

Nulitatea intervine ca o sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege prin incheierea casatoriei.

Cauzele care determina nulitatea constau in nerespectarea unor conditii impuse de lege anterior sau concomitent incheierii ei spre deosebire de cauzele care duc la divort, ce sunt efecte de viitor.

In afara de cazurile de nulitate prevazute de lege exista si nulitati virtuale admise de literatura de specialitate.

In ceea ce priveste, nulitatea virtuala, implicata in materia casatoriei deosebim doua nulitati admise de litaratura juridica: in cazul unei casatorii fictive si in cazul casatoriei intre doua persoane de acelas sex.

Ca si in dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa, cu unele exceptii. „Astfel in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata chiar daca este vorba de nulitate absoluta. De asemenea, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta”.

Ofiterului de stare civila, care nu si-a indeplinit atributiile in conformitate cu dispozitiile legale, cu ocazia incheierii casatoriei, i se vor aplica sanctiuni de ordin administrativ iar sotilor care au facut declaratii false la incheierea casatoriei li se pot aplica sanctiuni de drept penal, casatoria incheiata cu nerespectarea unor conditii ce tin de esenta acesteia este lovita de nulitate.

Incalcarea conditiilor de fond, a impedimentelor si conditiilor de forma la casatorie este sanctionata de lege cu nulitatea actului casatoriei care il desfinteaza.

Nulitatea casatoriei intervine ca sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege, cu privire la incheierea lor. Ca si divortul, nulitatea casatoriei pune capat acesteia, intre ele existand deosebiri structurale, de cause si efecte; nulitatea sanctioneaza cu desfintarea casatoriei incheiata prin neobservarea unor cerinte legale de validitate, anterioare sau concomitente celebrarii casatoriei, iar efectele sunt, in principiu retroactive, pe cand divortul sanctioneaza o casatorie valabil incheiata, pentru cause posterioare incheierii sale, iar efectele divortului sunt numai viitoare.

Codul familiei se ocupa de nulitatea casatoriei in Capitolul II al Titlului I “Nulitatea casatoriei”, in art. 19-24, care cuprind dispozitii speciale, derogatorii de la dreptul comun ce se completeaza cu prevederile dreptului civil in materie de nulitati, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu cele ale dreptului familiei.

Nulitatea casatoriei trebuie constatata sau pronuntata prin hotarare judecatoreasca. Instanta competenta sa judece actiunile in nulitatea casatoriei este judecatoria, ca instanta de drept comun. Atunci cand judecatoria este investita cu solutionarea cauzei vizand constatarea vinovatiei persoanei pentru savarsirea infractiunii de bigamie, ea se va pronunta si cu privire la nulitatea celei de-a doua casatorii.