Nulitatea căsătoriei

Nulitatea casatoriei reprezinta o sanctiune ce va putea fi aplicata in cazul nerespectarii unor cerinte prevazute de lege cu privire la incheierea acesteia.

In aceasta materie, legea contine dispozitii exprese cu privire la importanta casatoriei si gravitatea deosebita a tuturor consecintelor pe care le poate implica desfiintarea acesteia. Astfel, legiuitorul roman a creat un regim juridic diferit de cel al nulitatii fie ea relativa sau absoluta din cadrul dreptului comun.

Cauzele care au ca efect desfiintarea casatoriei sunt prevazute in cadrul Capitolului al II-lea din Titlul l, Codul Familiei, intitulat „Nulitatea căsătoriei” unde sunt prezentate in mod expres cazurile de nulitate. Deasemenea, Legea nr.119/1996 prin intermediul articolului 7 face referire la nulitatea casatoriei in cazul necompetentei ofiterului de stare civila („rationae materiae”), exceptie facand cazul in care o persoana necompetenta exercita in mod public atributia de ofiter de stare civila, caz in care casatoria este vaida, datorita ideii de aparenta („error communis facit ius”).

Chiar daca la incheierea casatoriei nu au fost respectate anumite cerinte, legiuitorul cauta sa evite, pe cat posibil desfiintarea casatoriei, prin dispozitii specifice privitoare la:

- restrangerea cazurilor de nulitate;

- reducerea termenelor de prescriptie a actiunii in anulare;

- posibilitatea acoperirii unor cazuri de nulitate absoluta;

- atenuarea efectelor desfiintarii casatoriei prin reglementarea casatoriei putative si inlaturarea efectelor nulitatii in privinta copiilor rezultati dintr-o casatorie desfiintata.

Putem aprecia faptul ca nulitatea casatoriei este diferita de divort, in sensul ca ambele institutii pun capat casatoriei, insa intre ele exista multe deosebiri esentiale. Astfel, cauzele care determina nulitatea casatoriei constau in nerespectarea unor cerinte impuse de lege, anterior sau concomitent incheierii ei, pe cand cauzele care duc la divort sunt posterioare incheierii casatoriei, care a fost valabil incheiata.

In al doilea rand, efectele nulitatii se manifesta retroactiv, producandu-se conform principiului „ex tunc”, in vreme ce divortul produce efecte numai pentru viitor, conform principiului „ex nun”).

Clasificare

Printre criteriile de clasificare a nulitatii, in materia dreptului familiei doua dintre aceste criterii prezinta o importanta deosebita si anume:

- modul de exprimare;

- caracterul nulitatii.

Conform primului criteriu, nulitatea se poate prezenta sub forma nulitatii exprese, cazurile corespunzatoare acesteia fiind prevazute expres de lege si nulitatea virtuala, care poate aparea in cazul casatoriei fictive sau in cazul casatoriei intre persoane al caror sex nu este diferentiat.

Potrivit celui de-al doilea criteriu enuntat, aceasta sanctiune vizeaza atat nulitatea absoluta cat si nulitatea relativa. In ceea ce priveste distinctia intre aceste feluri de nulitati exista unele deosebiri fata de dreptul comun; astfel ca, in unele cazuri, in scopul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata, chiar daca este vorba despre o nulitate absoluta. Deasemenea, tot in aceasta privinta, si in cazul casatoriei putative efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in favoarea sotului de buna-credinta.

NULITATEA ABSOLUTA

Principalele cazuri de nulitate absoluta sunt reprezenatate prin unele fapte precum:

a) incheierea casatoriei cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (varsta nubila). Aceasta prevedere se regaseste in cadrul articolelor 9 si 14 din Codul Familiei, potrivit carora casatoria incheiata inainte de implinirea varstei matrimoniale, de 16 ani pentru femei, respectiv 18 ani pentru barbati, adica in perioada impubertatii legale, este lovita de nulitate.

Exceptie de la aceasta prevedere este situatia in care, femeia in varsta de 15 ani se poate casatori numai daca a obtinut dispensa de varsta.

Cu toate ca incalcarea prevederilor legale privitoare la varsta matrimoniala atrage situatia nulitatii absolute, aceasta nulitate poate fi totusi acoperita daca, pana la constatarea nulitatii apar urmatoarele situatii conform articolului 20 din Codul Familiei:

- sotul care nu avea varsta legala pentru incheierea casatoriei a implinit-o intre timp, datorita acestui fapt disparand considerentele care justificau oprirea casatoriei;

- sotia a ramas insarcinata;

- sotia a dat nastere unui copil. In aceste ultime doua situatii are prioritate apararea interesului copilului abia nascut care urmeaza sa fie crescut si educat in cadrul unei familii. Deasemenea, casatoria se mentine chiar daca femeia a nascut un copil mort sau daca a intrerupt cursul sarcinii, deoarece s-a dovedit ca sotii pot avea relatii conjugale normale.