Organizarea si Competenta Curtii Constitutionale

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Organizarea si Competenta Curtii Constitutionale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Domnia legii, caracteristica esentiala a statului de drept, impune obligatia respectarii legii si a suprematiei Constitutiei, dar, in acelasi timp, prin instituirea controlului constitutionalitatii legilor, presupune investirea cu o anumita autoritate, cu o forta juridica deosebita a actelor pe care le emit autoritatile publice care au misiunea de a se pronunta asupra conformitatii legii cu Constitutia.

Controlul constitutionalitatii legilor poate fi clasificat in functie de organul care il realizeaza in doua forme si anume :

Ø Controlul constitutionalitatii legilor exercitat de un organ politic care cuprinde atat controlul exercitat de catre organelle legiuitoare cat si cel exercitat de organe de stat, altele decat cele legiuitoare.

In ceea ce priveste dreptul Parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor, unii il considera un control autentic si in acelasi timp un autocontrol, caci Parlamentul fiind acela care voteaza si Constitutia este cel mai in masura sa aprecieze concordanta dintre lege si constitutie.Altii considera ca ascest control al Parlamentului nu ar prezenta nici un fel de garantie, caci desi exista sanctiunea nerealegerii parlamentare, aceasta este o sanctiune indepartata si greu de realizat in practica.

Ø Controlul constitutional al legilor exercitat printr-un organ jurisdictional este singura forma de control efectiva si impartiala.Aceasta modalitate de control, teoretizata de Kelsen (1918), este organizata in doua mari sisteme:

1. sistemul American - controlul printr-un organ jurisdictional

Modelul american cunoaste, de asemenea, doua sisteme: sistemul difuz cand controlul poate fi efectuat de orice instanta din tara respectiva si sistemul concentrat, cand controlul apartine numai instantei supreme.In rationamentul sau, John Marshal, presedintele Curtii Supreme, a pornit de la faptul ca menirea judecatorilor este de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni in cazurile de incalcare ale acesteia. Fata de aceasta situatie s-a considerat ca in mod firesc ei au dreptul de a interpreta legile si in raportul lor cu Constitutia si sa aplice sanctiuni

2. sistemul European - controlul printr-un organ unic special si specializat.

Dupa cum este cunoscut, una din inovatiile Constitutiei din 1991 a fost consacrarea modelului european de control al constitutionalitatii legilor. Curtea Constitutionala a fost investita prin Legea fundamentala cu misiunea principala de a exercita controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor parlamentare si a ordonantelor emise de Guvern in baza delegarii legislative.

Realizarea acestui scop are loc, in principal, prin indeplinirea de catre Curtea Constitutionala a atributiilor sale de control al constitutionalitatii legilor, fie de control a priori, constand in solutionarea obiectiilor de neconstitutionalitate a legilor inainte de promulgarea acestora, in faza de proiect, fie de control a posteriori, constand in controlul exercitat asupra legilor deja adoptate sau a actelor cu forta juridical egala cu a legii. In oricare dintre aceste forme de control, Curtea Constitutionala are de verificat, la sesizarea unor subiecti determinati prin Constitutie si prin legea sa organica, daca o anumita lege sau ordonanta ori o anumita sau anumite dispozitii din acestea sunt sau nu sunt in concordanta cu anumite dispozitii sau principii ale Constitutiei sau ale tratatelor internationale care, ratificate fiind de Parlament, fac parte din dreptul intern [art.11 alin.(2) din Constitutie]. Curtea Constitutionala este chemata, asadar, sa statueze, printr-un act de jurisdictie emis in baza unei proceduri speciale, daca o critica de constitutionalitate este sau nu intemeiata.

Aceasta judecata de constitutionalitate se desfasoara, intr-adevar, dupa o procedura proprie, diferita de procedura judiciara obisnuita. Este de remarcat, in primul rand, specificul actiunii prin care se declanseaza judecata de constitutionalitate, dar si modul de determinare a competentei Curtii Constitutionale. Trasaturi caracteristice prezinta obiectul judecatii de constitutionalitate sub aspectul limitelor acestuia si al posibilitatii largirii lor. Intr-adevar, potrivit Constitutiei si legii sale de organizare si functionare, cu exceptia initiativelor de revizuire a Constitutiei, asupra carora se pronunta din oficiu, Curtea Constitutionala nu-si poate indeplini nici una dintre celelalte atributii ale sale, inclusiv cele de control al constitutionalitatii legilor, decat la sesizarea subiectilor stabiliti prin Constitutie si lege, si, desigur, in limitele acestei sesizari. Pe de alta parte, competenta Curtii Constitutionale este cea stabilita prin Constitutie, iar Curtea este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale, in raport cu fiecare dintre atributiile stabilite prin Constitutie.

II. Organizarea Curtii Constitutionale a Romaniei

Conform dispozitiilor art 1, alin 1 din legea nr 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (modificata prin legea 138/1997 si prin legea 232/2004 ), Curtea Constitutionala a Romaniei este  unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania si  garantul suprematiei Constitutiei  .Ea este independenta de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Organizarea Curtii este reglementata prin art. 142 din Constitutie precum si art. 7-11 din legea 47/1992 modificata. Curtea Constitutionala este formata din 9 judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.Interdictia numirii judecatorilor pentru un nou mandate este menita sa asigure independenta acestora. Trei dintre judecatorii Curtii sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, trei de catre Senat si trei de catre Camera Deputatilor. Curtea Constitutionala se innoieste cu cate trei judecatori, la o perioada de trei ani. Conform dispozitiilor art 152 alin 2 al Constitutiei din 1991 nerevizuita, judecatorii primei Curti consttutionale au fost numiti pentru o perioada de 3, de 6 si respectin de 9 ani. Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara , o vechime de 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior si o inalta competenta profesionala. Functia de judecator al Curtii este incompatibila cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia celor didactice din invatamantul juridic superior . In acytivitatea lor judecatorii sunt independenti si inamovabili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiei.De asemenea, judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala ori contraventionala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau al Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea Procurorului General.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea si Competenta Curtii Constitutionale.doc