Organizația Națiunilor Unite

1. Consideraţii generale

Organizaţia Naţiunilor Unite ( O.N.U.) este cea mai importantă organizaţie internaţională, atât prin caracterul său universal – ea cuprinde aproape toate statele lumii - 190, dar şi datorită scopurilor şi funcţiilor care i s-au dat.

Se arată că O.N.U. a fost creată tocmai pentru a se remedia „ defectele” în funcţionarea Societăţii Naţiunilor ( creată după prima conflagraţie mondială) şi pentru definirea unei noi ordini internaţionale. Se solicită O.N.U. să acţioneze at5ât în planul asigurării păcii şi eliminării forţei din relaţiile internaţionale, cât şi pentru asigurarea dezvoltării economice, sociale şi cultural-umanitare.

Art. 1 din actul constitutiv – Carta O.N.U. formulează scopurile O.N.U., astfel:

a) „ Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea şi înlătur5area ameninţărilor împotriva păcii şi să înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar putea duce la o violare a păcii .

b) Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptul lor la autodeterminare, şi să ia oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale.

c) Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi încurajând respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

d) Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor spre atingerea acestor comune.

Se observă aşadar dimensiunile cuprinzătoare ale scopurilor date O.N.U. , de aceea s-a pus problema unor priorităţi ale acestora. Ca atare, O.N.U. a ridicat procesul de decolonizare, în centrul politicii sale aflându-se autodeterminarea popoarelor şi eliminarea politicii de apartheid. După evenimentele sângeroase petrecute pe continentul negru, dar nu numai, preocuparea permanentă a O.N.U., vizează dezvoltarea economică.

Planul activităţii politice a organizaţiei este tot mai cuprinzător, fiind determinat de complexitatea problemelor din acest domeniu-tensiuni interetnice, conflicte armate, încetarea războiului rece şi cucerirea de noi pieţe ori zone de influenţă.

Carta O.N.U. stipulează expres că, fiind organizaţie interstatală, are la bază şi funcţionare principiul egalităţii suverane a membrilor săi şi nici o dispoziţie din Cartă nu poate să autorizeze organizaţia pentru a interveni în problemele interne ale statelor membre.

Carta O.N.U. obligă statele membre să-şi rezolve diferendele pe cale paşnică, reglementând expres interzicerea folosirii forţei.