Partidele politice și teoria separației puterilor

1.PARTIDELE POLITICE

Dacă ar fi să facem o istorie a partidelor politice putem spune că forme incipiente nepurtand această denumire au existat încă din Antichitate, însă partidele apar în secolul XVIII-XIX. Partidele politice apar în interiorul Parlamentului și sunt niște forme de organizare contestate în numele unității politice.

În societatea modernă partidele politice s-au impus ca realități incontestabile. Procesul apariției lor trebuie privit în strânsă corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare în viață publică. În ansamblul instituțiilor unei societăți cele mai apropiate pot fi considerate statul și partidele polititce care desigur nu trebuie confudate.

Scopul partidelor politice este cucerirea puterii politice și de aici derivă două definiții. Definiția în sens larg stipulează că partidele politice sunt acele asociații care participa la lupta pentru putere. Definiția în sens restrâns consemnează că partidele politice sunt organizații care vizează prin lupta parlamentară cucerirea și influențarea puterii și care sunt legate de regimul democratic al puterii.

Filosofia modernă (de la iluminiștii francezi că Montesquieu și până la Jefferson) resping fenomenul partitist datorită conflictul pe care acesta îl induce în interiorul statului. Pentru Rousseau care consideră democrația directă că unică formă de democrație și ca atare democrația devenea imposibilă, reprezenativitatea parlamentarilor devenea o formă de sclavaj politic.

Montesquieu consideră că republica poate fi democratică sau aristocratică, însă cea democratică nu poate funcționa decât în cazul statelor mici (democrația este directă în viziunea acestuia). El explică cauzele apariției paridelor politice dar își manifestă suspiciunea în privința guvernării prin partide și al caracterului conflictual al societății care se bazează pe partide politice.

Partidele politice pot duce la un conflict între executiv și legislativ. În plină perioada a alegerii constituției americane (1787) Scrierile federaliste reprezintă punctul de vedere al celor care susțineau necesitatea unui guvernământ puternic și sprijinul pe care aceștia îl dădeau transformării confederației în federație. Madison eliberează o teorie a factiunilor politice, primul nume al partidelor care însă evidentieaza aspectele nocive ale aceste organizații. Factiunile contribuie la instaurarea dictaturii, deci pentru el soluția o constituia federalizarea.

Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ, ce acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program.

O definiție minimală, enunțată de politologul Giovanni Sartori, ar fi că partidele sunt o grupare politică, ce îi reprezintă pe alegători la alegeri electorale.

Un partid politic este o organizație care încearcă să obțină putere politică în cadrul unui guvern, de obicei prin participare în campanii electorale. Unele partide nu încearcă să câștige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc să participe în sistemul electoral, și uneori utilizează alte metode, chiar și terorismul. Multe partide sunt centrate în jurul unei ideologii, însă pot și să facă parte dintr-o coaliție cu interese mixte.

Într-un sistem parlamentar de guvernare, majoritatea partidelor politice au un lider ales care în cazul în care partidul său câștigă, devine șeful guvernului. Într-un sistem prezidențial, președintele poate fi ales ca reprezentant al partidului său și devine șef al statului și al guvernului, care este format în principal din membri ai partidului său; dar în unele țări, președintele este obligat să renunțe la legăturile sale cu orice partid politic când devine șeful statului. În unele situații electorale, se poate ajunge la formarea unui guvern de coaliție poate fi format, cu membri din partide diferite. Acest fenomen este întâlnit mai des în sisteme cu reprezentare proporțională decât într-un sistem de tipul first past the post.

Singura formă veritabilă de realizare a ideii de democrație, în condițiile în care s-a demonstrat că individul izolat nu are nici o influența semnificativă în formarea voinței generale este aceea care se bazează pe partidele politice.

Partidele politice sunt necesare într-un stat democratic și joaca un rol important în cadrul sistemului politic al acestuia. Existența partidelor politice este un fenomen planetar cu specificații ce țin de nivelul culturii politice a fiecarei comunitați, în special determinată de memoria colectivă asupra evenimentelor politice trăite.

În țara noastră, cadrul legal privind organizarea și funcționarea partidelor politice, precum și în care ele își desfășoară activitatea, este stabilită de Constituția României și de Legea partidelor politice nr. 14 din 2003.

După revoluția din decembrie 1989 s-a propus abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem pluralist de guvernământ, iar prin decretul-lege nr. 8 din 1989 , privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice în România, au fost reglementate modalitațile de înregistrare și funcționare ale partidelor politice, subliniindu-se în art. I că în România constituirea de partide politice este liberă și nici o îngradire pe motiv de rasă, naționalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea și funcționarea partidelor politice.

Deasemena s-a mai stabilit că partidele politice și organizațiile obștești trebuie să se întemeieze pe respectul suveranității, independenței și integrității naționale, al democrației, în vederea asigurării libertăților și drepturilor cetățenilor și afirmării demnității națiunii. Ulterior decretul a fost înlocuit prin Legea partidelor politice nr. 27 din 1996.

În anul 2003, în ideea ca partidele politice să devină adevărate instituții ale statului de drept, în care pluralismul politic reprezintă o valoare supremă, și nu apariții efemere în preajma alegerilor, a fost adoptată Legea partidelor politice nr. 14/2003 .

Conform art. I din lege, partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție, precizându-se că partidele politice sunt persoane juridice de drept public.

Partidele politice prin activitatea lor promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri.

De asemenea ,legea precizează că pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.