Părțile în Procesul Penal

PĂRŢILE ÎN PROCESUL PENAL

CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL

SECŢIUNEA 1: NOŢIUNEA. ESENŢA. SCOPUL PROCESULUI PENAL.

NOŢIUNEA

Săvârşirea infracţiunii duce la naşterea raportului juridic de drept penal, statul având dreptul de a trage la răspundere penală infractorul şi a-l obliga să suporte consecinţele faptei sale. Pentru a soluţiona un atare conflict, ce s-a iscat între stat şi infractor, este necesară o activitate succesiva din partea statului. De aceea, în orice stat există organe competente de a soluţiona cauzele penale, organe ce desfăşoară o activitate denumita procesul penal.

Activitatea instanţelor de judecată în soluţionarea conflictului de drept penal este principală, dar imposibilă în perioada modernă, fără o activitate permegătoare judecării prin care se descoperă infracţiunea, se identifică infractorii şi se administrează probe în scopul tragerii la răspundere penală a vinovaţilor. Statul organizează combaterea fenomenului infracţional printr-o activitate diversă şi complexă a mai multor organe specializate de urmărire penală, procuratura şi instanţele de judecată.

Pentru realizarea justiţiei nu este suficientă doar activitatea de sine stătătoare a organelor competente; în aceste acţiuni sunt atraşi sau participă persoane cu drepturi şi obligaţii procesuale ce decurg din faptul săvârşirii infracţiunii, precum şi alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate să contribuie la rezolvarea cauzei penale.

Prin urmare, justiţia penală constituie o parte componentă a unei activităţi mai vaste şi complexe care este procesul penal.

Procesul penal în calitate de categorie juridică a fost definit în literatura de specialitate ca o activitate reglementată de lege, desfăşurată de organele competente cu participarea părţilor şi altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel că orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspunderea penală.

În alte izvoare doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de acţiuni al organelor de stat competente şi raporturi juridice ce se nasc între aceste organe şi participanţi, menţionându-se, deci, două elemente definitorii, or la aceste două elemente se adaugă şi al treilea element “acţiunea procesuală a persoanelor ce participă în cauza penală”.

ESENŢA

Putem menţiona că noţiunea de proces penal are unele trăsături specifice care permit a-i elucida esenţa, a o defeni şi a o deosebi de alte noţiuni, categorii sau instituţii juridice:

1. Procesul penal este în primul rând o acţiune dinamică, evolutivă, care se manifestă foarte complex. În cadrul lui au loc un şir de activităţi, acţiuni mai restrânse ( ex. împărţirea procesului în mai multe faze şi etape ). Fiecare dintre ele are menirea să propulseze procesul penal spre atingerea scopului său.

2. Procesul penal este o activitate strict reglementată de lege. Toată activitatea procesual penală în ansamblu şi instituţiile procesuale sunt reglementate în cele mai stricte limite ale legii. Acest fapt este justificat de aplicarea unor instituţii procesuale cu caracter de constrângere ( măsuri preventive, măsuri asigurătorii etc. ) care, în cazul aplicării ilegale, pot provoca prejudicii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3. Procesul penal este desfăşurat într-o cauză penală. El nu poate fi realizat pe o altă bază decât în cazul în care organul public, competent de a realiza procesul penal, este sesizat de existenţa unei pregătiri a infracţiunii, a tentativei la infracţiune sau a infracţiunii consumate.

4. Procesul penal este o activitate desfăşurată numai de organele specializate de stat, acestea sunt, potrivit legii, organele de urmărire penală şi instanţele de judecată.

5. În desfăşurarea sa, procesul penal include organele publice competente, părţile şi alţi subiecţi. Părţile în procesul penal sunt persoanele fizice sau juridice care au drepturi şi obligaţii provenite din conţinutul raporturilor juridice de procedură penală ( bănuitul, învinuitul, partea vătămată, partea civilă etc. ). Alţi subiecţi sunt persoanele care favorizează desfăşurarea procesului penal ( martor, expert, specialistul, interpretul etc. ).