Pedeapsa penală și tipurile ei

Pedeapsa penala este o masura de constringere statala, stabilita de legea penala, aplicata de judecata in numele statului persoanelor care au comis infractiuni, pricinuinduli-se anumite lipsuri limitindu-li-se drepturile.

Pedepsa penala este cea mai aspra masura a constringerii de stat pentru infractiunea comisa. Ea are un sir de trasaturi specifice:

1.este o masura de constringere, stabilita de legea penala;

2.se aplica numai de judecata;

3.se aplica in numele statului;

4.are caracter public;

5.se aplica numai persoanelor vinovate de comiterea unei infractiuni concrete;

6.exprima o apreciere moral-politica negativa si o apreciere juridica a faptelor infractorului si a persoanei care le-a comis;

7.pricinuieste condamnatului anumite lipsuri sau limiteaza drepturile lui;

8.este o consecinta juridica a fiecarei infractiuni comise;

9.creeaza vinovatului antecedente penale.

Pedeapsa are drept scop corectarea si reeducarea condamnatilor in spiritul atitudinii constiente fata de munca, respectarii stricte a legilor, prevenirea savirsirii de noi infractiuni atit din partea condamnatului, cit si din partea altor persoane.

Pedeapsa este principalul mijloc de realizare prin constringere a ordinii de drept penal. Daca a fost incalcata ordinea legala (de drept) si este exclusa o alta modalitate de a o restabili, ramine doar ca organele de drept ale statului sa intervina imediat si sa aplice pedepsa, dupa care va urma executarea ei. Numai astfel poate avea loc reincadrarea in societate a infractorilor, transformarea constiintei lor inapoiate. Incadrata intr-un ansamblu de mijloace menite sa apere ordinea de drept, pedeapsa, in calitate de o ultima masura, devine indispensabila de fiecare data, cind ordinea de drept este grav incalcata. In acest caz, pedepsa trebuie sa contribuie la asigurarea apararii sociale, lacurmara activitatii infractionala si sa-i creeze infractorului asemenea imposibilitatica el sa nu mai comita noi infractiuni.

Fata de persoanele care au comis infractiuni pot fi aplicate urmatoarele pedepse:

1.principale: privetiuni de libertate; munca corectionala fara privatiuni de libertate; privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate; amenda; destituirea din functie; mustrarea publica.

2.conplementara: confiscarea averii; retragerea gradului militar sau special; decaderea din drepturile parintesti.

Privatiunea de libertate se stabileste pe un termen de la trei luni pina la 15 ani, iar pentru infractiuni deosebit de grave – maximum 25 ani.

In cazul unor infractiuni prevazute de legea penala se poate aplica pedeapsa cu detentie pe viata.

Munca corectionala fara privatiune de libertate se stabileste pe un termen de la 2 luni pina 2 ani si se executa fie la locul de munca al condamnatului, fie in alte institutii din raionul in care el domiciliaza. Din cistigul lui se retine in folosul statului partea stabilita prin sentinta instantei de judecata in limitele de la 5-20%.

Privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate poate fi determinata de instanta de judecata ca pedeapsa principala sau conplementara pe un termen de la un an pina la cinci ani.

Amenda este o sanctiune pecuniara si poate avea o marime de la 25 pina la 100 salarii minime.

Destituirea din functie se aplica de instanta de judecata in cazul in care se consideraimposibila-l lasa pe condamnat in functia pe care o ocupa.