Pedepsele pentru Persoana Juridică

Răspunderea penală a persoanei juridice este o instituţie juridică relativ nouă a Dreptului Penal. Spunem că este o instituţie relativ nouă, întrucât încercări incipiente de reglementare a răspunderii penale a persoanei juridice întâlnim şi în cuprinsul Codului penal adoptat în anul 1936, denumit Codul Carol al II-lea, care a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1937.

Apariţia răspunderii penale a persoanei juridice este legată de o cascadă de încercări, renunţări, aprobări, retractări, controverse şi dezbateri care creează impresia unei instituţii cu o naştere şi evoluţie tumultuoasă în sfera dreptului penal. Se poate spune că răspunderea penală a persoanei juridice a fost reglementată, pentru prima dată, în Noul Cod penal din 2004 dar aplicarea efectivă a răspunderii penale a persoanei juridice se regăseşte printre normele Actualului Cod penal din 1968, modificat prin Legea nr. 278/2006 lege care cuprinde prevederi referitoare la persoana juridică .

În cadrul relaţiilor sociale din interiorul unei societaţi, membrii societaţii sunt chemaţi să dea seama pentru modul cum se comportă în viaţa socială prin intermediul răspunderii sociale. Sfera răspunderii sociale cuprinde mai multe forme. Ea include răspunderea morală, răspunderea politică, răspunderea juridică precum şi alte modalităţi de constrângere a membrilor societăţii .

Răspunderea juridică reprezintă obligaţia unei persoane de a suporta o anumită consecinţă juridică sau o anumită sancţiune, pentru că a încălcat un drept al altuia. Potrivit noilor modificări aduse Codului penal prin Legea nr. 278/2006, răspunderea penală poate fi clasificată în funcţie de subiectul activ al infracţiunii în: răspunderea penală a persoanei fizice şi răspunderea penală a persoanei juridice. Răspunderea penală a persoanei juridice este consecinţa nesocotirii dispozitiilor normei juridice penale de către o persoană juridică.

Persoanele juridice care nu răspund penal sunt:

- statul,

- autoritaţile publice,

- instituţiile publice care desfăsoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.

Regimul sancţionator aplicabil persoanelor juridice se rezumă la două categorii de pedepse, respectiv o pedeapsă principală şi mai multe pedepse complementare.(art.53 C. Penal.)

Pedeapsa principală este amenda ale cărei limite legale generale sunt de la 2.500 lei la 2.000.000 lei. Pedeapsa amenzii reprezintă o constantă în reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice. Potrivit art. 711 din Actualul Cod penal, pedeapsa amenzii reprezintă suma de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească. Aceeaşi reglementare o oferă şi art. 80 din Noul Cod penal. Ambele coduri menţin două paliere de individualizare a pedepsei amenzii în funcţie de gravitatea infracţiunii săvâşite de persoana juridică.

Pedepsele complementare sunt:

a) dizolvarea persoanei juridice;

b) suspendarea activităţii persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activităţile persoanei juridice în legătură cu care s-a săvârşit infracţiunea pe o durată de la 3 luni la 3 ani;

c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;

d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani;

e) afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.

Dintre pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice, suspendarea activităţii, interzicerea de a participa la achiziţii publice şi afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare se pot aplica în mod cumulativ.

Aplicarea pedepselor complementare se dispune atunci când instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi faţă de împrejurările în care a fost săvârşită, aplicarea lor este necesară. Aplicarea pedepselor complementare poate fi şi obligatorie atunci când legea prevede expres acest fapt. Pedepsele complementare vor fi executate după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Dizolvarea persoanei juridice reprezintă cea mai aspră pedeapsă complementară, sub aspectul consecinţelor, fiind chiar mai gravă decât amenda, care este reglementată ca pedeapsă principală unică. Dizolvarea poate fi pronunţată în următoarele situaţii: când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni sau când obiectul său de activitate a fost deturnat în acest scop. Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, instanţa desemnând lichidatorul iar o copie după dispozitivul hotărârii de dizolvare se transmite organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare .