Pensia de Urmaș

Capitolul I. Pensia de urmaş în sistemul asigurărilor sociale de stat

Pensia de urmaş îşi află raţiunea în faptul că cel decedat era “susţinătorul” copiilor şi soţiei astfel încât este necesar ca sarcina acoperirii cheltuielilor materiale pentru existenţa acestora să fie asumată de asigurările sociale de stat

De aceea, ori de câte ori copiii împlinesc o vârsta care, în concepţia legiuitorului le creează obligaţia de a desfăşura o muncă utilă societăţii sau când urmaşii realizează venituri din activitatea proprie ori, în sfârşit, pe timpul cât soţia este căsătorită, dreptul la pensie fie că încetează, fie că se suspendă, după caz, deoarece în mod definitiv sau temporar, nu mai subzistă nici raţiunea lui

Dreptul la pensie nu încetează însă pe timpul cât persoana primeşte o bursă de studii.

În limitele şi în condiţiile legii, soţia şi copiii succed în dreptul la pensie al persoanei decedate. De aceea, se precizează că acordarea pensiei de urmaş este subordonată condiţiei ca persoana decedată să fi avut calitatea de pensionar sau să fi îndeplinit condiţiile pentru obţinerea unei pensii. În ambele ipoteze, deoarece legea nu distinge, nu interesează categoria pensiei: pentru munca depusă şi limită de vârstă ori pentru incapacitate de muncă. Tot astfel, textul se referă atât la pensia integrală, cât şi la aceea care se calculează proporţional, la pensia fixă sau la aceea care se stabileşte pe baza salariului lunar. De asemenea, nu se face nicio deosebire după calitatea celui decedat inainte de a deveni pensionar; persoană încadrată în muncă, persoană care îndeplineşte obligaţii militare ori sarcini de stat sau obşteşti etc.

1. Pensia de urmaş pentru copii

În principiu, pensia de urmaş se acorda copiilor minori până la împlinirea vârstei de 16 ani, când aceştia pot să-şi asigure întreţinerea din venituri proprii.

Pe de altă parte, legea prevede că dacă copiii după împlinirea vârstei de 16 ani continuă studiile vor primi pensia de urmaş fără a depăşi vârsta de 25 ani sau 26 ani în cazul acelora care urmează studii superioare cu durată de şcolarizare mai mare de 5 ani. Acest lucru trebuie interpretat în sensul aplicării sale doar la cei ce urmează cursurile învăţământului liceal şi superior.

Cât priveşte situaţia copiilor titulari ai pensiei de urmaş care devin invalizi înainte de împlinirea vârstei mai înainte arătate, aceştia vor primi pensia de urmaş pe toata durata invalidităţii, indiferent de gradul de invaliditate în care au fost încadraţi.

Prin Legea nr 86/1998 privin acordarea unui sprijin material, pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române, copiii membrilor titulari sau corespondenţi ai Academiei Române, care beneficiază de pensie de urmaş, primesc şi sprijin material lunar neimpozabil, stabilit în cote procentuale din indemnizaţia netă de membru titular sau corespondent, dupa cum urmează:

a. 25% din indemnizaţia netă, pentru un singur copil;

b. 50% din indemnizaţia netă, pentru 2 copii;

c. 75% din indemnizaţia netă, pentru 3 copii;

d. 100% din indemnizaţia netă, pentru 4 sau mai mulţi copii.

Sprijinul material lunar prevăzut, împreună cu cel acordat soţului supravieţuitor, va putea depăşi indemnizaţia de care ar fi beneficiat membrul titular sau corespondent al Academiei Române.

Sprijinul material acordat soţului supravieţuitor şi copiilor urmaşi se recalculează la fiecare modificare a indemnizaţiei stabilite pentru membrul titular sau corespondent al Academiei Române.

Copiii urmaşi ai membrilor titulari sau corespondenţi ai Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de lege până la majorat sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi însă vârsta de 26 de ani.