Persoana juridică ca subiect de drept civil în Republica Moldova

INTRODUCERE

Orice persoană este un subiect de drept civil. Codul civil reglementează materia persoanelor. În concepția Codului civil singurele subiecte de drept civil sunt persoanele fizice și persoanele juridice. Împărțirea subiectelor de drept civil în persoanaoane fizice și persoanaoane juridice este o summa divisio. Alte subiecte de drept civil nu există, doar persoanaoane fizice și persoanele juridice. Toate subiectele de drept civil sunt persoane, iar toate persoanele sunt subiecte de drept civil. Calitatea de subiect de drept civil există doar dacă legea recunoaște și statul impune această calitate.Se cunoaşte opinia precum că dezvoltarea si crearea noţiunii de persoană juridică se datorează dreptului roman . Noţiunea s-a format treptat si a evoluat tot treptat , fără ca să se foloseasca termenul de persoană juridică; în perioada regalitaţii se foloseşte denumirea de „persoana morala” .

O definiţie acceptată a persoanei juridice, în vremea noastră:Persoana juridică reprezintă un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni, care, respectînd cerinţele legale de fond şi de formă pentru constituirea sa, este titular de drepturi subiective si obligaţii civile.

Însa definirea noţiunii de persoană juridică ca un subiect colectiv de drept estre contoversată de catre unii cunoscatori în drept,considerînd ca această definiţie nu acoperă realitatea deoarece o persoană fizica care înfiinţeaza o societate cu raspundere limitată ca asociat unic,în condiţiile legii această asociaţie este o persoanaoană juridică, dar nu are nimic comun cu colectivitatea . În acest sens au apărut şi s-au dezvoltat o serie de teorii( teoria ficţiunii,teoria nihilista,teoria colectivitaţii colective,teoria realitaţii etc)

I. Elementele constitutive ale persoanaoanei juridice şi importanţa lor.

Elementele constitutive se caracterizează prin faptul că sunt,în acelaşi timp,generale (caracteristica acestora de a fi aplicabile tuturor categoriilor de persoanaoane juridice), legale (instituite prin lege), cumulative (pentru existenţa calitaţii de persoanaoană juridică,un colectiv de oameni trebuie sa le intrunească pe toate), exclusive (sunt nu numai necesare,ci si suficiente) si diverse (se refera la continutul celor 3 elemente, continut care, comporta anumite particularitaţi de la o persoanaoană juridică la alta).

Cunoaştem următoarele elemente constitutive:

1. Patrimoniu propriu şi distinct;

2. Un scop determinat şi în acord cu interesul general.

3. Organizarea de sine stătătoare;

1.Organizarea de sine statatoare - acel element constitutiv al persoanaoanei juridice care constă în alcatuirea ca un tot unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de oameni. Această organizare proprie presupune două aspecte esentiale: compartimentarea colectivului pe activitaţi de desfaşurare si precizarea persoanaoanei sau persoanaoanelor care vor reprezenta persoana juridica în raporturile cu terţii.

2.Patrimoniul propriu - acel element constitutiv care constă în totalitatea drepturilor si obligaţiilor patrimoniul care au ca titular pe însăsi persoana juridică.Patrimoniul propriu e format din 2 laturi: una activă(cuprinde drepturile patrimoniale reale sau de creanţă) si cea pasivă(cuprinde obligaţiile patrimoniale contractuale sau extracontractuale). Structura, conţinutul si regimul juridic al drepturilor si obligaţiilor diferă adesea la categoriile diferite de persoana juridice.

3.Scopul propriu - obiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil.Pentru a fi valabil, scopul, persoana juridică trebuie sa indeplinească urmatoarele condiţii: sa fie determinat şi să fie în concordanţă cu interesul obştesc general.

Importanţa juridică a elementelor constitutive :

a.Importanţa organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil să se infăţişeze în raport cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importantă pentru cunoaşterea mediului de valorificare practică a capacitaţii de exerciţiu a persoanei juridice.

b.Importanţa patrimoniului propriu: el diferenţiaza decisiv un colectiv care este persoană juridică fată de un colectiv care nu are aceasta calitate juridică; permite persoanei juridice sa aibă o raspundere patrimonială proprie; permite persoanei juridice sa participe la circuitul civil in nume propriu.

c.Importanţa scopului propriu: exprima insaşi raţiunea de a fi, a fiecarei persoane juridice,determină limitele capacitaţii de folosinţă a persoanei juridice in conformitate cu principiul specialitaţii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.

II. Categorii de persoanaoane juridice

1. În funcţie de domeniul dreptului de care aparţin:

a) Persoanaoane juridice de drept public:

- statul;

- unităţile administrativ-teritoriale;

- organele puterii legislative;

- organele puterii executive;

- organele judecătoreşti;

- instituţiile de stat;

- agenţii economici de stat.

b) Persoanaoane juridice de drept privat:

- partidele politice;

- sindicatele;

- cultele religioase;

- organizaţiile cooperatiste;

- asociaţiile şi fundaţiile;

- societăţile comerciale.

2. În funcţie de felul de proprietate:

a) Persoanaoane juridice fundamentate de proprietatea publică.

Exemple: statul, instituţiile bugetare, regiile autonome.

b) Persoanaoane juridice fundamentate atât pe proprietatea publică cât şi pe proprietatea privată.

Exemple: unităţile administrativ-teritoriale.

c) Persoanaoane juridice fundamentate exclusiv pe proprietatea privat.

Exemple: fundaţii, asociaţi, partidele politice, cultele religioase.

3. În funcţie de naţionalitatea lor:

a) persoanaoane juridice autohtone;

b) persoanaoane juridice străine.

4. În funcţie de natura scopului urmărit:

a) persoanaoane juridice cu scop patrimonial;

Exemple: regiile autonome, societăţile comerciale.

b) persoanaoane juridice prin act juridic de asociere.

Exemple: partide politice, fundaţi, culte religioase.

5. În funcţie de modul lor de înfiinţare:

a) persoanaoane juridice înfiinţate prin act de dispoziţie;

Exemple: organele puterii de stat, religiile autonome, societăţle comerciale cu capital de stat

b) persoanaoane juridice înfiinţate prin act juridic de asociere.

Exemple: organizaţile cooperatiste, asociaţile.