Plan de cercetare - spălarea banilor

1.Domeniului şi problema spălării banilor.

Conceptul de „spălare a banilor” a început să fie folosit în anii 1920 când Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii în Chicago pentru a-şi spăla „banii murdari”. În zilele noastre, acestui scop îi folosesc restaurantele fast-food, cazinourile şi societăţile comerciale şi multe altele ce au la bază numerarul.

Spălarea banilor este un proces complicat care, de regulă, se realizează în mai multe etape şi implică mai multe persoane şi instituţii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infracţională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, în scopul de a ascunde provenienţa sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinţa de a ascunde o activitate infracţională. Motivul celor care care au înfiinţat şi flosit spălarea banilor, precum şi a celor care menţin în viaţă acest fenomen, derivă din dorinţe de a proteja o parte cât mai însemnată din venitul personal, bineînţeles, obţinut pe căi ilicite.

În cadrul activităţilor infracţionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care, prin volum, sunt foarte profitabile şi atractive pentru instituţiile financiare legale. Spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegală şi îi plasează în investiţii binevenite în economia legală.

Cele două elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite şi convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde provenienţa.

Fenomenul spălării banilor este unul foarte vast, motiv pentru care a fost subiect extrem de abordat, cu toate cu existenţa lui este relativ recentă. Cu siguranţă, pe lângă faptul că femomenul se autoîntreţine zilnic şi ne afectează existenţa noastră atât direct cât şi indirect, spălarea banilor va continua să fie o actualitate chiar pentru perioade de timp îndelungată. Este un fenomen economico-social complex, ce devine de maximă importanţă pentru societăţile actuale, motiv pentru care devine de actualitate identificarea metodelor adecvate de limitate pe cât de mult posibil a consecinţelor, întrucât eradicarea este practic imposibilă.

3. Identificarea şi listarea principalilor idei legate de spălarea banilor

Ulterior abordării conceptuale a noţiunilor, prezenta lucrare îşi propune să răspundă la o serie de necunoscute, precum:

• Care sunt factorii care au favorizat apariţia şi escaladarea fenomenului spălării banilor în România, în perioada post-decembristă?

• Cum a influenţat integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană fenomenul de spălare a banilor?

• Care sunt modalităţile prin care spălarea banilor se realizează în ţara noastră?

• Care sunt principalele legăturile transfrontaliere pe relaţia România?

• Ce metode sunt folosite în prezent pentru combaterea fanomenului spălării banilor în ţara noastră şi care este efectul real faţă de actorii infracţionişti?

În cea mai mare parte, faptele circumscrise slălării banilor conduc în primul rând la o încadrare juridică, dar prin extensie la nivel de fenomen, identificăm pericolul social şi pericol economic, ultimul semnificativ pentru societate, chiar dacă este mai puţin evident şi studiat.

În prezentul studiu, vizăm realizarea unei analize a fenomenului spălării banilor în România, din punct de vedere al nivelului şi structurii acestuia, analiză ce se va baza atât pe datele oficiale cât şi neoficiale.

Intrigant din punct de vedere ştiinţific îl reprezintă cuntificarea şi stabilirea valorii financiare pe care spălarea de bani din România a contribuit la diminuarea bugetului public, atât ca sume absolute cât şi ca ponderi în deficitul bugetului general consolidat şi în produsul intern brut.

Lucrarea ce va fi întocmită nu poate pretinde că va oferi soluţii pentru eradicarea fenomenului menţionat anterior, ci se va canaliza pentru identificarea cauzele care au favorizat, în perioada analizată, apariţia şi proliferarea acestui fenomen, în România, în sensul în care orice acţiune în acest plan trebuie să aibă la bază o documentare temeinică care să fundamenteze dispunerea de măsuri valide.

4. Formularea unei ipoteze, a unei soluţii posibile la problema de rezolvat sau a unei propuneri de sistematizare teoretică, generalizare, dezvoltare metodologică

Dacă înainte de 1989, spălarea banilor pe teritoriul ţării noastre era aproape imposibilă, după acest an, intensificarea fără precedent a activităţilor financiar-bancare au determinat o serie întreagă de efecte pozitive însă şi apariţia unor fenomene negative, printre care desugur: spălarea banilor murdari.