Politica Monetara

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Politica Monetara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

POLITICA MONETARA

SCENARIUL TRECERII LA MONEDA UNICA, CONFORM TRATATULUI DE LA AMSTERDAM

In ianuarie 1996, sefii de state si de guverne, au decis ca trecerea la moneda unica sa se realizeze in jurul a trei date cheie, care marcheaza tot atatea etape.

Etapa A (1.01.1998 - 1.01.1999): Lansarea U.E.M. Pe 2 mai 1998, la Bruxelles, Comisia Europeana a recomandat la 41 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, 11 tari care sunt pregatite pentru E.U.R.O.: Germania, Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda si Portugalia. Anglia si Danemarca au refuzat aderarea la noua moneda europeana, in timp ce Suedia nu respecta ultimul criteriu, al apartenentei la S.M.E. (cel putin doi ani). Grecia nu indeplinea criteriile de convergenta, dar si-a anuntat intentia de a se alatura la EURO in 2001.

In cursul acestei perioade, monedele, atat ale tarilor participante la EURO cat si ale altor tari membre ale U.E. au continuat sa fluctueze unele in raport de celelalte. In tarile participante, preparativele de integrare s-au intensificat la nivelul administratiilor, bancilor si institutiilor financiare. Banca Central Europeana urma sa-si inceapa activitatea prin emiterea de monede si bilete de banca in moneda unica. Germania a fost prima tara care a emis EURO pe piata germana.

Etapa B (1.01.1999-1.01.2002): Demararea efectiva a U.E.M. In timpul acestei perioade care a durat trei ani, monedele nationale au circulat alaturi de moneda unica EURO, cursurile de schimb fiind fixate irevocabil intre ele si EURO. Sistemul European al Bancilor Centrale (S.E.B.C.) compus din Banca Central Europeana (B.C.E.) si Bancile Centrale Nationale, a devenit operational. El definea si conducea o politica monetara si de schimb unica (fixarea ratelor dobanzii pe termen scurt, interventiile fata de dolar sau yen etc.) in EURO. Noile emisiuni privind datoria publica negociabila se faceau in euro.

In ceea ce priveste bancile, acestea puteau utiliza pe extrase de cont ale clientilor dubla indicatie sau moneda nationala in plus, puteau furniza clientilor lor informatii asupra consecintei trecerii la moneda unica, si de asemenea, puteau oferi anumite produse in EURO, in functie de posibilitatile juridice si tehnice existente.

Intreprinderile puteau lucra si cu EURO si cu moneda nationala si sperau insa, ca intreprinderile angajate in comertul international si european sa apeleze rapid la moneda unica. Administratiile trebuiau sa furnizeze operatorilor si consumatorilor informatii necesare privind introducerea monedei unice, tranzactiile lor cu publicul facandu-se inca, in moneda nationala. Consumatorii au continuat sa utilizeze in special moneda nationala.

Totusi, cererea publicului a fost influentata de anumite banci sj intreprinderi care ofereau servicii in EURO. Instaurarea progresiva a dublului afisaj al preturilor bunurilor sj serviciilor a permis familiarizarea cu moneda unica in cursul acestei perioade.Tot in timpul acestei etape, principalele sisteme de plati (virament, carti de credit, C.E.C. etc.) urmau sa fie adaptate pentru a putea functiona in euro.

Etapa C (1.01.2002) generaiizarea monedei unice. Incepand cu 1.01.2002 si timp de sase luni, s-au introdus noile mijloace de plata in moneda unica si s-au retras vechile monede nationale. Aceasta perioada trebuia sa fie cat mai scurta pentru a minimiza complicatiile pentru utilizatori, care decurg dintr-o dubla circulatie monetara prelungita.

Toate operatiile monetare (salarii, retrageri, conturi bancare etc.) urmau sa fie exprimate in euro. Contractele incheiate in monedele nationale urmau sa fie la randul lor transformate in euro conform cursului de schimb irevocabil fixat, fara alte modificari de termene si conditii stipulate. Trecerea la moneda unica nu putea reusi, decat daca moneda unica era total acceptata de catre cetateni. Aceasta evolutie, in acel moment, deranja obisnuintele cotidiene si modifica organizarea bancilor si intreprinderilor. Tocmai de aceea s-au propus diverse simulari pentru ca intreprinderile si populatia sa se obisnuiasca cu noua moneda.

Unele firme si-au realizat contabilitatea atat in moneda proprie cat si in euro, iar magazinele au utilizat dublul afisaj. In Franta, in marile magazine, se realizau campanii de informare a populatiei, utilizandu-se atat materiale editate cat si suporturi informatice. Sume considerabile au fost alocate pentru campaniile de informare, avand ca scop evitarea socului trecerii la moneda unica.

Tratatul prevede, facand exceptie de la regula, ca statul poate interveni in sprijinul unor intreprinderi in situatii cum ar fi ajutoarele cu caracter social, cele destinate remedierii efectelor calamitatilor naturale, favorizarii economice a regiunilor cu nivel de trai scazut sau puternic afectate de somaj ori pentru remedierea unor perturbari grave in economia unui stat membru.

Institutul Monetar European a insistat intr-un raport publicat te Frankfurt asupra necesitatii ca cele 11 tari sa-si consolideze ir continuare finantele publice, in special Germania, Franta, Italia si Belgia, care au probleme in acest domeniu.

Dintre cele patru tari din U.E. neselectionate de Comisie Anglia si Danemarca au declarat ca nu vor participa la euro in 1999, in timp ce Suedia nu respecta criteriul apartenentei (cel putin doi ani) la S.M.E., si nu doreste sa participe pentru mdment la moneda unica. Grecia nu indeplinea inca mai multe criterii, printre care cel al deficitului bugetar si al inflatiei. Atena s-a alaturat la UE in 2001.

Comisia a insistat asupra faptului, ca in afara Greciei, celelalte tari ale U.E. au realizat la sfarsitul lui 1997, o convergenta a economiilor lor care nu se mai intalnise pana atunci, in ceea ce priveste inflatia si deficitul bugetar, ceea ce era de foarte bun augur pentru lansarea EURO.

Anii 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Belgia -7,1 -4,9 -3,9 -3,2 -2,1 -1,7

Danemarca -2.8 -2,8 -2,8 -0,7 0,7 1,1

Germania -3,2 -2,4 -3,3 -2,7 -2,7 -2,5

Grecia -13,8 -10,0 -10,3 -4,0 -4,0 -2,2

Spania -6,9 -6,3 -7,3 -2,6 -2,6 -2,2

Franta -5,8 -5,8 -4,9 -3,0 -3,0 -2,9

Irlanda -2,7 -1,7 -2,2 0,9 0,9 1,1

Italia -9,5 -9,2 -7,7 -2,7 -2,7 -2,5

Luxemburg 1,7 2,8 1,9 1,7 1,7 1,0

Olanda -3,2 -3,8 -4,0 -1,4 -1,4 -1,6

Austria -4,2 -5,0 -5,2 -2,5 -2,5 -2,3

Portugalia -6,1 -6,0 -5,7 -2,5 -2,5 -2,2

Finlanda -8,0 -6,4 -4,7 -0,9 -0,9 0,3

Suedia -12,2 -10,3 -6,9 -0,8 -0,8 0,5

Marea Britnie -7,9 -6,8 -5,5 -1,9 1,9 0,6

EURO -6,1 -5,4 -5,0 -2,4 2,4 1,9

Rata dobanzii in tarile U.E.

Anii 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Belgia 2 7,8 7,5 6,5 5,8 7

Danemarca 3 7,8 8,3 7,2 6,3 2

Germania 5 6,9 6,9 6,2 5,6 6

Grecia 3,3 20,8 17,4 14,4 9,9 8

Spania 0,2 10,0 11,3 8,7 6,4 3

Franta 8 7,2 7,5 6,3 5,6 5

Irlanda 7 7,9 8,3 7,3 6,3 2

Italia 1,2 10,5 12,2 9,4 6,9 7

Luxemburg 8 7,2 7,2 6,3 5,6 6

Olanda 4 6,9 6,9 6,2 5,6 5

Austria 7 7,0 7,1 6,2 5,7 6

Portugalia 1,2 10,5 11,5 8,6 6,4 2

Finlanda 8 9,0 8,8 7,1 6,0 9

Suedia 5 9,7 10,2 8,0 6,6 5

Marea Britanie 6 8,2 8,3 7,9 7,1 0

EURO 0 8,2 8,5 7,3 6,2 1

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica Monetara.doc

Alte informatii

RAU, Anul III, Drept comunitar