Poluarea Solului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Poluarea Solului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Drept, Ecologie

Cuprins

1. Consideraţii generale
2.Surse de poluare
3. Impactul asupra mediului
4.Măsurile ameliorative
5.Monitorizarea calităţii solului
6.Anexe cu imagini
7.Bibliografie

Extras din document

1. Consideraţii generale

Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeaşi atenţie ca şi aerul şi apa. Este un ecosistem divers dar fragil, care este însă factorul principal al asigurării hranei oamenilor, animalelor şi plantelor. Un centimetru în grosime de sol se realizează în zeci şi chiar sute de ani, dar de pierdut îl putem pierde într-un an, datorită vânturilor, precipitaţiilor, defrişării pădurilor sau folosirii neraţionale a unor substanţe chimice.

O compoziţie generală ar fi, dintr-un Kg de sol:

0 ,78 Kg (52% ca volum) - substanţe minerale;

0,015 Kg (25% ca volum) - aer;

0 15 Ke (18% ca volum) - apă (cu substanţe dizolvate).

Substanţe -1 % piatră

- 99 % aşa numiwl pământ mărunt: humă, argilă, nisip;

Substanţe organice:

-81%humus

-10% rădăcini plante

- 9% floră şi faună-

Substanţele chimice sunt reprezentate de: 60% săruri şi acizi (inclusiv cei humici), 15% coajă de ou, 10% lignină, 8% celuloză, 5% grăsimi şi răşini, 2% pectine, antibiotice, vitamine, hidrocarburl enzime etc.

Subsolul aduce o problematică tot atât de variată ca şi solul, dar mult mai dificil de analizat, Metodele de analiză sunt de la cele directe: de la foraje şi lucrări miniere, până la cele indirecte ce derivă din analize geofizice şi geochimice. Dacă unele catastrofe geologice provocate de vulcanism, de cutremure, de meteoriţi, de alunecări de teren sau căderi de roci sunt considerate fenomene geologice normale, nu în aceeaşi categorie pot intra catastrofele geologice induse de activitatea omului în subsol: lucrări miniere şi foraj (în special cele de exploatare), construcţii de mare anvergură (în special cele hidrotehnice), exploziiie nucleare subterane sau profunde alunecări de teren.

Referirile care se vor face pe subcapitolele din acest capitol vor fi doar asupra catastrofelor geologice induse antropic.

2.Surse de poluare

-de poluare cu degradare interioară;

-de poluare cu degradare exterioară.

Surse de poluare cu degradare interioară sunt legate direct de natura şi evoluţia suprafeţei în cauză. Acestea sunt:

Eroziunea solului: este consecinţă a acţiunii apei, vântului şi schimbărilor fizice, chimice şi biologice din sol, dar în foarte mare măsură şi de sporirea de 4 ori a cererii mondiale de alimente în ultimii 50 de ani. Acest fapt este legat intrisec de creşterea populaţiei, dar şi de sporirea veniturilor pe plan mondial, ce a dus la o asemenea presiune asupra solului ce nu o poate suporta (Lester Brown 1988). Această degradare este provocată de mâna omului, are o evoluţie treptată, fiind să spunem o „criză tăcută".

Această presiune, criză, duce în primul rând la degradarea părţii fertile a solului - humusul. Acest material organic amorf situat la partea superioară a solului, de culoare neagră sau brună, ce conţine carbon (C), oxigen (O), azot (N), hidrogen (H), fosfor (P), potasiu (K), elemente ce intervin în formarea substanţelor organice specifice dezvoltării optime a plantelor într-o structură glomerulară afânată este de fapt diamantul negru al omenirii.

In general humusul are două tipuri: un tip saturat, de obicei în calciu, cu rol important în fertilitatea solului şi nesaturat (sau acid) cu acţiune mai puţin favorabilă.

Efectele eroziunii solului sunt multiple. Datele statistice succinte sunt:

Pe plan mondial se pierd prin eroziune între 0,5-2 t sol/ha/an, chiar mai mult, pe sistemele de culturi situaţia este mai accentuată.

Sisteme de cultură Pierdere medie anuala de sol fertil(1/0,4ha)

Asolamente de porunib, grâu, trifoi 2,7

Grâu continuu 10,1

Porumb continuu 19,1

în România eroziunea solului afectează cca. 2700 mii ha teren agricol, cu o medie ponderată de 16,3 t sol/ha/an (pierderea tolerabilă pe plan mondial fiind de 5 t sol/ha/an).

O altă sursă de poluare cu degradare interioară o reprezintă sărăturarea, respectiv salinizarea şi solonetizarea, care în România reprezintă suprafeţe foarte mari (600.000 ha).

Salinizarea este un proces de acumulare sau reţinere a sărurilor solubile în sol.

Solonetizarea (soloneţul) este un caz particular şi reprezintă un sol intrazonal cu conţinut de sodiu format în condiţii de climat semiarid, arid sau semiumed. Fertilitatea este foarte slabă. La noi suprafeţe întinse se găsesc în Câmpia Tisei şi sporadic în N-E Câmpiei Dunării.

Alte surse de poluare cu degradare interioară a solului sunt: nisipurile, tasarea solului (ce distruge structura interioară a solului), lăcovişurile (exces de umiditate) etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Poluarea Solului.doc