Practica la Instantele Judecatoresti

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Practica la Instantele Judecatoresti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

La scurt timp dupa Decembrie 1989 si instantele judecatoresti au intrat in randul evenimentelor ce au marcat schimbarea. Insa aceasta schimbare nu a fost pe deplin cea asteptata. totusi, sistemul instantelor a cunoscut si anumite schimbari:reinfiintarea curtilor de apel, dezvoltarea si extinderea retelei judecatoriilor,infiintarea completelor ori a instantelor specializate.

Numarul instantelor din tara este stabilit prin Legea privind organizarea judiciara, pornindu-se de la anumite date statistice care reflecta necesitatea infiintarii unei judecatorii intr-o anumita comunitate, prin raportare si la numarul si frecventa litigiilor din comunitatea respectiva.

Astazi, exista instante in localitati foarte mici, instante care nu isi justifica existenta din punct de vedere al incarcaturii cu dosare si care au mari probleme in ocuparea posturilor (tarnaveni, Reghin etc.). Sau, mai grav, instante care au fost inaugurate, dar care ... nu functioneaza.

Lipsind o politica clara in privinta organizarii judiciare, in anul 2003 s-a pus in discutie problema reducerii numarului curtilor de apel din tara, in urma abordarii conceptului de regionalizare, dar discutia a fost abandonata si dupa cateva luni modificarea normelor de competenta a determinat, dimpotriva, completarea schemelor de personal si in cadrul acestor instante. au urmat apoi succesive modificari, adaugiri si reveniri la competentele anterioare care au bulversat intreg sistemul judiciar cu consecinte grave asupra sistemului in ansamblul sau, asupra justitiabililor si, nu in ultimul rand, al societatii in general.

Instantele judecatoresti sunt organizate intr-un sistem propriu iar totalitatea instantelor judecatoresti alcatuiesc autoritatea judecatoreasca care isi desfasoara activitatea pe baza unor principii democratice menite a contribui la realizarea unei justitii impartiale.

Inamovibilitatea judecatorilor,delimitarea atributiilor ce revin legislativului si executivului garanteaza autonomia instantelor judecatoresti dar pentru a fi reala ea trebuie sa beneficieze de structuri organizatorice functionale,organe proprii de conducere administrative precum si de structuri administrative adecvate.

Principiile generale ale organizarii judecatoresti

1.Garantarea independentei si impartialitatii justitiei

In Romania nu a existat pana la revizuirea Constitutiei din anul 2003 stipulat expres principiul separatiei puterilor in stat. abia in toamna anului 2003 s-a prevazut la art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei ca organizarea statului are la baza principiul separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, execvutiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

Recunoasterea puterii judiciare ca putere distincta a avut consecinte practice importante, in special in ceea ce priveste modul de numire, independenta judecatorilor si legitimitatea jurisdictiilor administrative. Independenta justitiei exprima in acelasi timp imperativul bunei functionari a justitei ca serviciu public si totodata ofera garantia libertatilor individului si in egala masura protectia acestuia in fata autoritatilor statale. Garantiile constitutionale ale independentei justitiei implica inamovibilitatea judecatorilor, incompatibilitatea acestora cu orice alta functie publica sau privata, cu o singura exceptie, respectiv aceea a exercitarii functiilor didactice in invatamantul superior, interdictia impusa judecatorilor de a face parte din partide politice si de a exprima public convingerile lor politice si supunerea lor exclusiv legii.

Raporturile dintre puterile statului, mai ales raporturile dintre executiv si legislativ pe de o parte si justitie pe de alta parte, au suscitat in societate si in lumea specialistilor vii dezbateri si, uneori, in acest context politicienii au luat pozitii dintre cele mai diverse, de la aprecieri pozitive si constructive in multe cazuri, la critici severe si uneori nemeritate. Este deja cunoscut faptul ca actualul sef al statului s-a exprimat in mai multe randuri ca va fi un critic al justitiei motivat pe aceea ca aceasta conduita si presiunea asupra justitiei este determinata de petitiile cetatenilor. Exprimam totusi indoieli ca discursul critic al presedintelui este cea mai buna arma de indreptare si eliminare a disfunctiilor. De altfel, Curtea Constitutionala a avut prilejul sa dezbata o atare chestiune aratand prin Decizia nr. 435 din 26 mai 2006 pronuntandu-se asupra cererii formulate de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, dintre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Presedintele Romaniei si primul-ministru, pe de alta parte ca "libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei constitutionale, insa ea trebuie sa fie respectuoasa, chiar si atunci cand exprima a atitudine critica ferma. Intrucat independenta autoritatii judecatoresti este garantata prin Constitutie, Curtea considera ca este imperioasa o protejare efectiva, in sens constitutional, a magistratilor impotriva atacurilor si denigrarilor de orice natura ar fi ele, aceasta cu atat mai mult cu cat magistratii, care sunt lipsiti de orice drept de replica in legatura cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui sa poata conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativa si cea executiva. Aceste principii au fost intarite si dezvoltate prin legile privind sistemul judiciar adoptate in anul 2004 si ulterior modificate substantial prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Observatia necesara care se impune a fi facuta este aceea ca in prezent exista suficiente garantii constitutionale si legale, precum si garantii conventionale (Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului) in ceea ce priveste independenta si impartialitatea justitiei, insa, in pofida acestor elemente, ne ingaduim sa relevam un fapt deja intrat in istoria noastra recenta. astfel, dupa adoptarea Constitutiei din anul 1991 care a proclamat principiul inamovibilitatii judecatorilor, s-a procedat la acordarea acestui statut tuturor judecatorilor in functie, fara sa se faca o minima si necesara evaluare a acestora din punct de vedere etic, profesional, al bunei reputatii etc; aceasta a condus la mentinerea in sistem a unor persoane care s-au dovedit pe parcurs ca nu fac cinste magistraturii si demnitatii acesteia. apreciem ca astfel s-a ratat o buna ocazie de a se face o reala asanare a magistraturii ca sistem si a magistratilor ca actori principali ai acesteia.

2. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti

Autonomizarea instantelor judecatoresti

Daca in ceea ce priveste justitia, in ansamblul ei, aceasta trebuie sa fie independenta, instantelor ar trebui sa li se mareasca gradul de autonomie, adica de a avea capacitate administrativa independenta. tendinta la nivel legislativ si normativ este ca instantele judecatoresti sa devina cat mai autonome. Desi s-au facut pasi semnificativi in aceasta directie nu putem spune ca s-a atins acest deziderat. Bunaoara, lipsa unor prerogative in favoarea conducerii instantelor pentru a propune, adopta si administra eficient bugetul, lipsa unor atributii ce vizeaza stabilirea regulilor specifice atat de necesare pentru buna desfasurare a activitatii in functie de particularitatile si nevoile concrete, firesti a fiecarei instante judecatoresti.

Fisiere in arhiva (1):

  • Practica la Instantele Judecatoresti.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” SPECIALIZAREA DREPT ANUL IV CENTRUL SIBIU