Prefectul și instituția prefectului

In traditia juridica Romaneasca influenta romana are cea mai mare pondere dat fiind statutul nostru de popor latin .

Una dintre institutiile juridice si militare prezente in Dacia antica este si cea a Prefectului, care avea conotatii civile, militare si economice, datorita importantei sale in guvernarea provinciei .

De la sensul initial in decursul timpului au intervenit modificari prin restrangerea sensului acestui cuvant .

Printre primele sensuri moderne ale institutiei de Prefect apare ca reglementata de Napoleon Bonaparte in anul opt de la marea revolutie franceza .

Prefectul era reprezentantul Guvernului si totodata seful departamentului unde functiona .

In stransa legatura cu legislatia franceza de care ne leaga multe traditii si influente, institutia prefectului si a prefecturii a fost reglementata si in principatele romane si in timpul regalitatii.

In prezent institutia prefectului este reglementata prin noua Constitutie a Romaniei in art. 122 ca act cadru general, si prin Legea 340 din 12 iulie 2004.

Constitutia Romaniei referitoare la institutia prefectului prevede in art. 122 al. 1 Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adminstratiei publice din unitatile adminstrativ teritoriale.

Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera potrivit inlocuirii expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de vechea constitutie, expresie care era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei dintre ministere si structurile subordonate acestora din teritoriu.

Atributele prefectului se stabilesc prin lege organica .

Intre prefecti pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Acest nou text introdus dupa revizuirea constitutiei vine ca o precizare expresa a unei solutii care se deducea. S-a apreciat ca din punct de vedere politic este nevoie si de aceasta reglementare. Constitutia fiind dupa cum se stie si un document care caracterizeaza vointa politica a fortelor politice din momentul adoptarii sau dupa caz al revizuirii sale.

Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adminstrativ un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului in cazul in care considera actul ilegal, actul este suspendat de drept.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are buget propriu care se elaboreaza si se executa in conditiile legii.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii , prefectul este ajutat de un subprefect iar in municipiul Bucuresti de doi subprefecti .

Legea citata face referire la rangul detinut in institutia statului, acestia fiind catalogati ca fiind inalti functionari publici. Conditiile impuse ca o persoana sa poata accede in aceasta functie sunt prevazute in art. 9 din Legea nr. 340 din 2004. astfel :

a. virsta cel putin 30 ani pentru prefect, respectiv 27 ani pentru subprefect .

b. indeplinirea conditiilor specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice .

Astfel este necesara cetatenia romana si domiciliul in tara, existenta discernamantului, exercitiul drepturilor electorale, pregatirea profesionala, compatibilitate morala, lipsa starii de incompatibilitate, depunerea juramantului de credinta .

c. are studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect respectiv de 3 ani pentru subprefect

d. a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica organizate, dupa caz de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte

juridice sau adminstrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar .

Legea stabileste incompabilitatile prefectului sau subprefectului:

- deputati sau senatori

- primari, viceprimari, consilieri locali sau judeteni

- nu pot ocupa o alta functie publica in intelesul statutului functionarului public nici de autoritate, nici de demnitate cum ar fi membru al guvernului

- nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala salarizata in organizatie cu scop comercial