Presedinte Vs Monarh

Imagine preview
(6/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Presedinte Vs Monarh.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Alexandrina Serban

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Aprecieri generale privind seful statului

Potrivit unei axiome a dreptului public, devenita aproape dogma, statul nu poate fi conceput fara un sef ,oricat de simbolic ar fi rolul acestuia in unele sisteme politice.(A.Iorgovan,op.cit.,2005,p.283).

Instituti sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii,a sistemelor statale.Dintotdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef,recunoscut sau impus ,in contextul imprejurarilor istorice ,institutie ce a cunoscut o evidenta evolutie cat priveste formele,structurile,imputernicirile,protocoalele.(I.Muraru,e.S.Tanasescu,op.cit.,2006,9.236).

In dreptul public modern, ideea sefului de stat este legata de forma de guvernamant, concept prin care , de regulas-a raspuns la intrebarea cine exercita puterea in stat: o singura persoana( monocratia), un grup de persoane (oligarhia), sau poporul in mod direct (democratia).

Dupa forma de guvernamant, statele se clasifica de regula in doua categorii: monarhii ,in care seful statului este desemnat pe baze ereditare sau pe viata, si republici, in care seful statului, numit cel mai adesea, presedinte, este ales pe o perioada determinata, fie de popor,prin vot direct sau indirect(republici prezdentiale sau semi-prezidentiale) fie de Parlament (republici parlamentare).

In Romania ,institutia sefului de stat a cunoscut reglementari diferite in raport cu schimbarile intervenite in viata social-politica a tarii.

Initial ,seful statului in Romania a fost monarhul .Desi numai Constitutia din 1938 a prevazut in mod expres ca , „Regele este capul statului”, din analiza dispozitiilor constitutionale anterioare se poate constata ca Regele exercita atributiile specifice unui sef de stat , „puterea executiva fiind incredintata monarhului”.

Chiar si in perioada 1940-1944, cand presedintele Consiliului de Ministri a fost investit cu puteri depline in conducerea statului roman,Regele a continuat sa detina o serie de prerogative specifice functiei de sef al statului.

Dupa desfiintarea regimului monarhist, in anul 1948 a fost creat un organ colegial care exercita atributiile sefului de stat,numit initia Prezidiul Republicii Populare Romîne , iar apoi, Preyidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R, inlocuit ulterior, in anul 1961, cu consiliul de Stat, ca organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta ,subordonat Marii Adunari Nationale.

Constitutia din 1965 a consacrat existenta Consilului de Stat , ca organ colegial cu atributii de sef de stat,pentru ca in anul 1974,printr-o modificare a acesteia sa fie instituita expres , functia de Presedinte al Republicii socialiste Romania. Aceasta era ales de ;Marea Adunare Nationala si era raspunzator in fata acesteia ,exercitand atributiile specifice functiei de sef al statului.

Consiliul de Stat a fost mentinut, dar si-a pastrat doar o parte din atributiile pe care le exercita pana la modificarea constitutionala din anul 1974.

Dupa decembrie 1989,institutia Presedintelui a fost mentinuta , dar prin Decretul lege nr.92/1990 pentru Parlamentului si a Presedintelui Romaniei s-a stabilit ca acesta sa fie ales direct de catre popr prin vot universal ,egal,secret si liber exprimat.

2.Presedintele Romaniei

Preşedintele României este şeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relaţiile internaţionale; conform Constituţiei, este garantul independenţei naţionale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. De asemenea, preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

3.Alegerea Presedintelui Romaniei

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României).

4.Jurământul Preşedintelui

Actualmente, textul jurământului prevăzut de Constituţia în vigoare este acesta:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Jurământul se depune în faţa celor două camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună. De la acest moment, începe exercitarea mandatului prezidenţial.

5.Vocatia la mandatul presedintelui.

Teoretic, pentru fiecare cetatean al tarii "poarta in ranita bastonul presedintial". Practic insa, pentru a candida la functia de Presedinte, trebuie indeplinite cateva conditii minime, de fond si de forma. Conditiile de fond sunt cele prevazute in art. 34 si 35 din Constitutie:

a) Candidatul sa nu se afle intr-una dintre situatiile care il impiedica sa beneficieze de dreptul de vot;

b) Persoana care candideaza sa aiba cetatenia romana;

c) sa aiba domiciliul in tara;

d) Sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 35 de ani;

e) Sa nu fi indeplinit deja, de doua ori, functia de Presedinte.

Constitutia limiteaza posibilitatea unei persoane de a indeplini functia de Presedinte al Romaniei la cel mult doua mandate, indiferent daca acestea sunt sau succesive (art. 81 alin. 4). Este o masura binevenita, nu doar pentru a preveni "idiosincrasia", dar mai cu seama pentru a spulbera - atat cat este posibil - dubliile asupra institutiei si apetitul pentru prezidentialism;

f) Sa nu-i fie interzisa asocierea in partide politice. Aceasta ultima conditie nu trebuie interpretata ca fiind un "cens", ci in sensul ca, daca persoana care candideaza face parte dintr-o categorie aratata de art. 37, alin.3 din Constitutie, ea trebuie sa renunte la calitatea constituita ca impediment in candidatura.

6.Durata mandatului

Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului (art. 83, art.1).

In stabilirea mandatului presedintial ar fi existat doua posibilitati: un mandat mai lung decat cel al Parlamentului - si astfel s-a preconizat initial, stabilind durata mandatului la 5 ani - sau un mandat a carui durata sa fie identica cu cea a mandatului parlamentar. Optand pentru prima solutie, s-ar fi asigurat continuitatea exercitarii prerogativelor intre doua legislaturi. Aceasta cerinta si-a gasit insa o alta rezolvare: Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedinte nou ales (art.33 alin.2).

Prorogarea mandatului presedintelui poate interveni insa si in cazuri exceptionale: in caz de razboi sau in caz de catastrofa. Sub conditia ca Parlamentul sa adopte o lege organica in acest sens.

Fisiere in arhiva (1):

  • Presedinte Vs Monarh.doc

Alte informatii

Universitatea Bucuresti Facultatea de Administratie si Afaceri