Cuprins
- 1. Evolutia istorica a institutiei sefului statului in Romania
- 2. Alegerea Presedintelui Romniei
- 2.1 Conditii de eligibilitate pentru functia de Presedinte al Romaniei
- 2.2 Procedura alegerii Presedintelui Romaniei
- 2.3 Mandatul Presedintelui Romaniei
- 3. Atributiile Presedintelui Romaniei
- 3.1. Atributiile Presedintelui in raport cu Parlamentul
- 3.2 Atributiile Presedintelui in raport cu Guvernul.
- 3.3 Atributii in raport cu electoratul.
- 3.4 Atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale.
- 3.5 Atributii in domeniul politicii externe
- 3.6 Alte atributii
Extras din referat
1. Evolutia istorica a institutiei sefului statului in Romania
In Romania, institutia sefului statului a cunoscut mai multe reglementari.
La inceput seful statului a fost monarhul.
Constitutia din 1938 prevede in mod expres ca “Regele este capul statului”, din analiza constitutiilor anterioare se poate constata ca regele exercita toate atributiile referitoare unui sef de stat.
Potrivit prevederilor constitutiilor din 1864,1866 si 1923, puterea legislativa era exercitata de catre rege si Reprezentanta nationala.
Puterea executiva era incredintata monarhului.
In perioada 1940 -1944 regele a continuat sa detina o serie de prerogative specifice functiei de sef al statului.
Regele avea in mod exclusiv dreptul de a numi si revoca pe ministri, de a numi sau confirma in functiile publice, de a sanctiona si promulga legile, de a confirma gradele militare, numea pe prim ministru investit cu depline puteri, putea sa bata moneda, sa incheie tratate internationale.
Legea nr. 63/1947, prin care a fost desfintat regimul monarhic in Romania si a fost proclamata Republica Populara Romana, a creat atributii de sef de stat, un organ colegial, sub denumirea de Prezidiul Republicii Populare Romane, format din cinci membri, alesi de Adunarea Deputatilor dintre personalitatile vietii politice, culturale si stiintifice.
Dupa adoptarea Constitutiei din 1948, denumirea acestuia a fost schimbatat in Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republici Populare Romane.
Acesta era alcatuita dintr-un presedinte,trei vicepresedinti, un secretar si 14 membri, alesi direct de Marea Adunare Nationala.
Prezidiul Marii Adunari Nationale avea dreptul sa emita decrete, sa acorde gratierea si sa comute pedepsele, sa confere decoratiile, sa reprezinte Republica Populara Romana in relatiile internationale, sa faca numiri si confirmari in functiile publice, sa ratifice si sa denunte tratatele internationale.
Constitutia din 1952 a mentinut Prezidiul Marii Adunari Nationale ca organ cu imputerniciride esf de stat, dar a redus numarul membrilor, acesta avand in componenta sa un presedinte, doi viceprimari, un secretar si 14 memebri.
Prin modificarea Constitutiei din 1952, in locul Prezidiului Marii Adunari Nationale a fost creat, in martie 1961, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane, ca organsuprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunari Nationale.
Constitutia din 1965 a consacrat existenta Consiliului de Stat, ca organ colegial cu atributii de sef de stat.
Prin modificarea, in anul 1974, a Constitutiei, a fost instituit un nou organ suprem al puterii de stat, Presedintele Republicii Socialiste Romania.
Presedintele Republicii Socialiste Romania era declarat seful statului, reprezentand putera de stat in relatiile interne si internationale ale Romaniei.
Presedintele Republicii Socialiste Romania era ales de Marea Adunare Nationala, fiind raspunzator in fata acesteia pentru activitatea sa.
Presedintele Republicii Socialiste Romania era si comandatul suprem al fortelor armate, exercitand toate atributiile specifice functiei de sef al statului.
Consiliul de Stat a fost mentinut, ca organ suprem al fortelor armate, dar pastrandu-si doar o parte din atributiile pe care le exercita inainte de modificarea din 1974, unele dintre aceste atributii revenin , dupa modificarea Constitutiei, Presedintelui Republicii Socialiste Romania, ca de exemplu, acordarea gratierii, a cetateniei, a dreptului la azil, incheierea de tratate internationale, etc.
Revolutia din decembrie 1989 a adus unele modificari in ceea ce priveste institutia sefului statului.
Institutia Presedintelui Romaniei a fost mentinuta, dar s-a stabilit ca acesta sa fie ales direct de catre cetatenii tarii prin vot universal, egal, secret si liber exprimat.
Acest regim este consacrat si de Constitutia adoptata in 1991 si revizuita ca urmare a referendului organizat in octombire 2003.
In sistemul constitutional roman, Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva, alaturi de Guvern, fiind astfel institutionalizat modelul dualist de organizare a puterii executive.
Rezulta deci, ca cele doua autoritati statale care realizeza, potrivit Constitutiei, in mod echilibrat puterea executiva sunt Presedintele Romaniei si Guvernul.
Rolul Presedintelui Romaniei este clar precizat in art.80 din Constitutie, potrivit carora Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Presedintele Romaniei.doc