Președintele României - Atribuții pe Care le Exercită Singur

1) Scurta prezentare si clasificare a atributiilor Presedintelui Romaniei conform Constitutiei Romaniei din anul 2003.

Alegerea Presedintelui Romaniei prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre poporul roman (art. 81 alin. 1 din Constitutie) implica pentru persoana aleasa responsabilitati si atributii ce trebuie respectate conform juramantului depus (art. 82 alin. 2) si prevederilor constitutionale (art. 85 - 94 din Constitutia Romaniei).

Exercitarea atributiilor presedintelui pe durata mandatului sau se leaga de cele mai multe ori de relatia cu Parlamentul si Guvernul Romaniei : instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta in intreaga tara sau in unele unitati administrativ- teritoriale (art. 93 din Constitutie), incheierea tratatelor international in numele Romaniei (art. 91), mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate (art. 92 alin 2 si 3), remanierea Guvernului prin schimbarea structurii sau compozitiei politice a acestuia (art. 85 alin 3) ,desemnarea candidatului pentru functia de prim- ministru si numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art.85 alin.1).

De asemenea, poate fi o relatie de colaborare intre Presedintele Romaniei doar cu Parlamentul : investirea Guvernului (art 103 si 85), suspendarea din functie a membrilor Guvernului pentru care s-a cerut urmarirea penala de catre Parlament (ar.109 alin.2), dizolvarea Parlamentului (art.89), organizarea consultarii poporului prin referendum (art.90.)

Apoi poate fi o colaborare doar cu Guvernul in cazul : de acreditare si rechemare a reprezentantilor diplomatici sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice (art.91 alin.2) , acordarea unor grade militare sau a gratierii individuale (art. 94 lit. a, b, d), numirea unor ministri in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului (art. 85 alin.2), participarea la sedintele Guvernului (art. 87), initiativa privind revizuirea Constitutiei (art. 150 alin.1). De asemenea mai sunt colaborari cu alte institutii , precum Curtea de Conturi (conf. art. 94 lit.c si 100 alin.1 din Constitutie.)

Intr-o alta clasificare atribuţiile Preşedintelui sunt clasificate după criteriul regimului lor juridic şi al implicării altor subiecte de drept în realizarea lor, în:

a) atribuţii pentru exercitarea cărora Preşedintele cooperează cu alte autorităţi publice3

(atribuţii care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului şi atribuţii a căror exercitare implică conlucrarea directă a Preşedintelui cu alte autorităţi publice)

b) atribuţii pentru exercitarea cărora Preşedintele nu solicită „concursul” altor autorităţi publice.

Potrivit aceluiaşi criteriu de clasificare, cel al regimului juridic sau condiţiilor de exercitare a atribuţiilor respective, atribuţiile Preşedintelui României se pot grupa în următoarele clase şi subclase:

a) atribuţii pentru exercitarea cărora actele sau faptele Preşedintelui sunt supuse unor

condiţii exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea sau alte condiţii)

b) atribuţii pentru exercitarea cărora actele sau faptele preşedinţiale nu sunt supuse

niciunei condiţii exterioare (actele sau faptele preşedinţiale săvârşite în condiţii de „coautor” sau cu un singur autor).

Într-o altă opinie se are în vedere conţinutul atribuţiilor prezidenţiale , atunci când acestea sunt încadrate într-o categorie sau alta; în funcţie de acest criteriu sunt evidenţiate următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind legiferarea;

b) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice;

c) atribuţii privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor

autorităţi publice;

d) atribuţii în domeniul apărării şi asigurării ordinii publice;

e) atribuţii în domeniul politicii externe;

f) alte atribuţii.