Prezentarea și analiza pandemiei de covid 19 din perspectiva dreptului internațional public

INTRODUCERE ÎN DREPTUL INTRENAȚIONAL PUBLIC

Dreptul internațional public reprezintă o ramură a dreptului , un ansamblu de norme juridice și principii , ce au fost elaborate de către state și de către alte subiecte de drept internațional , cu scopul de a reglementa raporturile juridice internaționale , acordul de voință fiind exprimat multilateral adică de către toate părțile participante.

Este un sistem ce se află în continuă dezvoltare , adaptându-se și promovând valorile socotite importante din cadrul comunității , urmărind realizarea intereselor comune generale.

Ordinea publică internațională este scopul pe care comunitatea internațională îl urmărește în beneficiul umanității.

Rolul principal pe care îl are dreptului internațional public este acela de a rezolva conflictele ce se ivesc păstrând ordinea la nivel internațional.

Acordul de voință ce a fost exprimat de către subiectele de drept internațional se poate identifica prin cutumele ( obiceiurile vechi , nescrise ) tratatele ce au fost codificate dar și prin alte izvoare de drept internațional.

Conform autorilor din domeniu principiile fundamentale ale dreptului internațional sunt acelea care au drept conținut norme cu aplicabilitate universală , cu nivel maxim de generalitate și caracter imperativ, ce dau expresie și protejează valori internaționale fundamentale în raporturile dintre subiectele dreptului internațional. Ele determină conținutul celorlalte principii, norme și instituții ale întregului sistem al dreptului internațional, conținând norme juridice ale căror trăsături le caracterizează ca principii fundamentale.

Pe plan intern , odată cu schimbarea Constituției în anul 2003 au apărut noi dispoziții ce făceau referire la obligativitatea de a respecta tratatele din care România va face parte fără a se abate , dar și prevederi prin care se încuraja întreținerea și dezvoltarea relațiilor de pace cu celelalte state.

După acest moment în anul 2004, România a aderat Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ( N.A.T.O ) iar mai apoi în anul 2007 s-a alăturat Uniunii Europene (U.E). De menționat este și faptul că încă din anul 1955 România este membră a Organizației Națiunilor Unite (O.N.U) .

Unul din scopurile O.N.U și cel mai important am putea spune este reprezentat de menținerea păcii , organizația luând naștere imediat după stingerea celui de al 2 lea Război Mondial , un eveniment ce a provocat pierderea masivă a civililor deoarece nu s-a mai făcut diferența între civili și militari fapt ce a dus la un război absolut.

Pe lângă acest scop se mai promovează colaborarea armonioasă internațională , apărarea drepturilor omului , respectarea sistemului de drept internațional.

DESPRE APARIȚIA COVID-19 ȘI RASPÂNDIREA ACESTUIA

Conform cercetărilor din domeniul sănătății s-a constatat faptul că existența coronavirusurilor era anterioară momentului pornirii pandemiei.

Coronavirusurile reprezintă o familie dezvoltată și numeroasă de virusuri ( 7 specii printre care și SARS-CoV-2 noua tulpină descoperită ) care pot provoca boli la animale și la oameni. Ele pot provoca boli mai aspre cu organismul cum ar fi :

- Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS)

- Sindromul respirator acut sever ( SARS)

Animalele afectate de coronavirusuri sunt în mod special și majoritar : liliecii , șoarecii, porcii și balenele beluga.

Corvid 19 reprezintă o boală infecțioasă datorată unui nou coronavirus ce și-a făcut apariția cu câteva luni în urmă.

Persoanele ce au contactat virusul s-au confruntat cu boli respiratorii de la ușoare la moderate recuperându-se fără a fi nevoie un tratament special.

Persoanele ce prezintă comorbidități , respectiv mai multe afecțiuni ce ar putea întra în contact cu virusul , sunt predispuse spre a agrava starea sănătății dar și persoanele care sunt în vârstă.

Bolile ce ar putea reprezenta un risc raportat la Covid - 19 sunt bolile cardiovasculare, diabetul , bolile respiratorii cronice și cancerul.

Nu se cunoaște exact momentul primei apariții a acestei noi tulpini și nici organismul ce a fost purtător al acestui virus , însă , primul focar a apărut în Wuhan , provincia Hubei din China în luna decembrie a anului trecut. Virusul însă este unul zoonotic adică ce a trecut de la animalul gazdă la om.

Structura genetică a lui SARS-CoV-2 este în proporție de 96,2% similar cu un coronavirus găsit în populația de lilieci a Chinei , ceea ce sugerează faptul că liliacul ar putea fi prima gazdă a acestui virus , dar mai există o suspiciune și asupra pangolinului , un animal ce este învelit în solzi ce se vinde ilegal în târgurile agroalimentare pentru folosirea în medicina tradițională chineză.

Există informații conform cărora cercetătorii au găsit dovezi genetice care confirmă suspiciunile despre cum virusul infecta oameni în Europa, SUA și alte părți , cu câteva săptămâni înainte ca primele cazuri să fie raportare. „Virusul se schimbă, dar acest lucru în sine nu înseamnă că se agravează” declara în luna Mai geneticianul Francois Balloux , de la Universitatea London Genetics Institute.