Principiile Dreptului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Principiile Dreptului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Prin ,,principiile generale ale dreptului’’ se înţelege un ansamblu de idei directoare care, fără a avea caracterul precis şi concret al normelor de drept pozitiv orientează aplicarea dreptului şi evoluţia lui . De exemplu , ideile privind libertatea umană se concretizează în principiul autonomiei de voinţă . principiile generale ale dreptului nu depăşesc sfera ordinii de drept . Ele nu sunt principii filozofice sau de drept natural . Principiile generale ale dreptului reprezintă substratul dreptului pozitiv . Normele juridice au fost considerate fie aplicaţii , fie excepţii ale principiilor generale ale dreptului . Spre deosebire de principiile cuprinse în textele legale care oferă soluţii precise problemelor juridice concrete, principiile generale ale dreptului ofera orientari mai generale si mai flexibile necesare activitatii juristilor . Prin formulare lor de catre legiuitor sau judecator , li se atribuie autoritate si rigurozitate ,devenind astfel aplicabile. In literatura de specialitate se subliniaza ca practica judecatoreasca este aceea care extrage principiile generale ale dreptului , cu ajutorul doctrinei , ele aflandu-se in suspensie in spiritul dreptului. Principiile generale ale dreptului depasesc de regula cadrul unei singure ramure de drept . Astfel sunt principiile : egalitatii tuturor in fata legii , al contradictorialitatii , al neretroactivita- tii legii , care intereseaza atat dreptul public , cat si dreptul privat . Principiul separatiilor puterilor este incorporat in institutiile dreptului public , apartinand mai multor ramuri de drept . Principiile generale ale dreptului fac din acesta un ansamblu coerent , asigurandu-i unitatea ca sistem . Pot conduce la solutii , dar nu ofera solutii gata pregatite , fiind prea abstracte si prea vagi.

Principiile generale ale dreptului asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta în aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru întregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientând activitatea legiuitorului.

Pe de alta parte, principiile generale au un important rol în administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritul legilor. In alta ordine de idei, în situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocând lipsa textului legal, în baza caruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina în baza principiilor de drept.

Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului împotriva imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor.

Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.

Unele principii generale ale dreptului sunt incluse in textul legii sau legea se refera la ele. De pilda, Codul Penal Roman (art. 2 ) consacra principiul legalitatii , incriminarii si pedepsei . ,,Legea prevede care fapte constituie infractiuni , pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce pot fi luate in cazul savarsirii acestor fapte ”. Principiile fundamentale ale egalitatii in dreptul si nediscriminarii sunt consacrate de art.16 al Constitutiei Romaniei care prevede , la primul punct ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice , fara privilegii si fara discriminari , iar in cel de-al doilea punct statueaza ca nimeni nu este mai presus de lege . Atunci cand nu sunt incluse in textul legii , principiile generale ale dreptului devin aplicabile prin recunoasterea lor in practica judecatoreasca. Astfel au procedat organele juridice din Statele Unite, Franta, Germania etc. care au recurs la ele. Principiile generale ale dreptului sunt depistate si ierarhizate in activitatea de interpretare a dreptului. Astfel a fost cazul cu prioritatea ordinii publice fata de principiiul autonomiei de vointa , cu exceptiile de la principiul prioritatii legii speciale , fata de legea generala. Judecatorul nu poate crea principii de drept, el le poate extrage insa din textele de lege. Unele dintre ele pot fi deduse chiar din preambulul legii . Adeseori, prin extragerea, formularea, consacrarea si cizelarea lor, practica judecatoreasca contribuie la crearea unor norme juridice.

Astfel, principiul ca in ceea ce priveste bunurile mobile, posesia valoreaza titlul, si-a gasit consacrarea atat in codul civil francez (art.2279) , cat si codul civil roman (art.1909). Acesta din urma prevede:,,lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor , fara sa fie trebuinta de curgere de timp”. Alte principii generale ale dreptului, sunt prezumptia cunoasterii legii sau neadmitera invocarii necunoasterii legii („Nemo censetur ignorare ius”), principiul autoritatii de lucru judecat („Res judicata pro veritate habetur”.) sau principiul potrivit caruia nimeni nu poate invoca in favoarea sa propri-i culpa („Nemo auditur propria turpitudinem alegans”) sau principiul ca buna credinta este prezumata („Bona fides presumitur”). In ceea ce priveste functiile pe care le indeplinesc principiile generale ale dreptului J.L.Bergel distinge pe de o parte functia fundamentala , iar pe de alta parte , functia tehnica. Functia fundamentala consta in fundamentarea oricarei constuctii juridice, normele juridice neputand fi elaborate si neputand evolua decat in concordanta cu principiile generale ale dreptului .

Functia tehnica este indeplinita de principii generale, cum sunt principiile de interpretare a normelor si actelor juridice, avand ca finalitate asigurarea coeziunii ordinii de drept si a adecvatei aplicarii a dreptului. Dupa sursa de inspiratie , principiile generale ale dreptului au fost impartite in: principii de inspiratie filozofica si politica, astfel cum este principiul egalitatii in drepturi si principii technico-juridice, astfel cum sunt principiul autonomiei de vointa sau principiul contradictorialitatii. Impartirea este apreciata insa cam imprecisa si lipsita de consecinte reale in practica .

Delimitarea notiunii de principii fundamentale ale dreptului

Spre deosebire de conceptele si categoriile juridice, care servesc ca elemente de mijlocire a aplicarii principiilor, principiile dau continut concret categoriilor juridice, asigurându-le functionalitatea.

Intre principiile fundamentale de drept si normele juridice delimitarea se face potrivit raportului care exista între întreg si parte, potrivit careia normele juridice se raporteaza în permanenta la principii:

" Normele juridice pozitive contin si descriu o mare parte din principiile dreptului;

" Principiile dreptului îsi asigura functionalitatea prin respectarea conduitei prescrise prin normele juridice;

" Normele juridice au o valoare explicativa mult mai restrânsa fata de valoarea explicativa a princiilor

Principiile dreptului se deosebesc si de axiome, maxime sau aforisme juridice, care sunt mici sinteze cu un grad de cuprindere incomparabil mai mic decât al principiilor fundamentale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiile Dreptului.doc