Principiile Dreptului Muncii

1. Consideratii generale privind principiile dreptului muncii

Obtinerea unei înalte productivitati în toate domeniile de activitate presupune organizarea stiintifica a productiei si a muncii, promovarea unor principii care exprima legitati si trasaturi specifice ale unei societati bazate pe economia de piata. Pe planul suprastructurii juridice, aceste legitati si trasaturi se concretizeaza an principiile de drept .

Principiile de drept sunt acele idei calauzitoare pentru întreaga reglementare juridica a relatiilor sociale, precepte fundamentale impuse de-a lungul timpului datorita gradului lor larg de generalitate si datorita aplicabilitatii la scara extinsa.

Dictionarul explicativ al limbii române defineste principiul ca fiind elementul fundamental, idea, legea de baza pe care se sprijina o teorie stiintifica, un sistem sau ca totalitate a legilor si notiunilor de baza ale unei discipline stiintifice.

Îndeplinind rolul unor linii directoare, principiile ramurilor de drept asigura concordanta diferitelor norme juridice, coeziunea si armonia acestora, patrunderea sensului lor exact si a finalitatii lor, perfectionarea lor continua.

În dreptul muncii, ca si în celelalte ramuri de drept, se întâlnesc doua categorii de principii:

a) principii generale (ale întregului sistem de drept român), respectiv: principiul democratiei, principiul separatiei puterilor în stat, principiul egalitatii în fata legii, principiul legalitatii;

b) principii fundamentale (proprii dreptului muncii) .

Principiile fundamentale ale dreptului muncii reprezinta acele reguli fundamentale de baza sau idei calauzitoare ale reglementarii relatiilor de munca, ale interpretarii si aplicarii acestor reglementari si care, prin consacrarea lor legala, capata forma unor reguli obligatorii de conduita. Aceste principii exprima, asa cum se sustine în literatura de specialitate, ceea ce este esential în ansamblul normelor juridice care alcatuiesc ramura dreptului muncii.

Asadar, principiile fundamentale ale dreptului muncii exprima conceptia juridica a statului nostru în domeniul reglementarii relatiilor de munca si al organizarii muncii.

Importanta principiilor fundamentale consta în faptul ca ele stabilesc cadrul juridic al reglementarilor tuturor institutiilor dreptului muncii. Fiecare principiu fundamental constituie idee calauzitoare pentru una sau mai multe institutii juridice ale dreptului muncii; de exemplu, principiul protectiei muncii se realizeaza pentru întregul personal angajat, prin reglementarea institutiei juridice a protectiei muncii .

Determinarea si cunoasterea principiilor fundamentale sunt necesare atât din punct de vedere teoretic, cât si din punct de vedere practic. Fara cunoasterea acestor principii este de neconceput interpretarea si aplicarea corecta si în spiritul vointei legiuitorului a variatelor si numeroaselor norme ale dreptului muncii, perfectionarea în continuare a acestei importante ramuri de drept. Respectarea stricta a acestor principii ale dreptului muncii constituie conditia esentiala a realizarii si consolidarii legalitatii în domeniul relatiilor de munca.

Prin urmare, principiile fundamentale ale dreptului muncii se aplica tuturor relatiilor sociale de munca, în care cei ce presteaza munca au calitatea de angajati în temeiul unui contract de munca.

Una din problemele teoretice cele mai controversate în literatura de specialitate din tara si strainatate este cea referitoare la principiile fundamentale ale dreptului muncii.

Diferentele de opinii în aceasta privinta se concretizeaza atât în ceea ce priveste numarul denumirea, cât si întinderea examinarii principiilor fundamentale. În ceea ce priveste deosebirea ca numar de principii, în sistemul de principii adoptat de fiecare autor în parte, aceasta se justifica prin faptul ca unii autori reduc numarul de principii fundamentale ale dreptului muncii la acelea consacrate prin dispozitiile cosntitutionale referitoare la pozitia muncii, la drepturile si îndatoririle fundamentale ale cetatenilor în legatura cu munca.

În materia dreptului muncii principiile nu sunt doar idei calauzitoare analizate în doctrina de specialitate, ci sunt prevazute expre în Titlul I, Capitolul II din Codul Muncii, ceea ce le confera valoare de izvor de drept propriu-zis. Codul muncii reglementeaza expres principiul libertatii muncii, principiul interzicerii muncii fortate, principiul egalitatii de tratament, principiul asigurarii protectiei muncii, principiul dreptului la asociere, principiul consensualismului si principiul libertatii de miscare a fortei de munca.