Principiile Răspunderii Internațional Penale

PRINCIPIILE RASPUNDERII INTERNATIONAL PENALEDreptul international penal este rezultatul conceptiei mai noi, potrivit careia nu numai statul raspunde pe plan international, ci si persoana fizica.

Hugo Grotius, considerat parintele stiintei dreptului international public, afirma ca orice fiinta umana are drepturi fundamentale si încalcarea prin forta a acestor drepturi, constituie o crima .

În temeiul acestei considerari, Grotius promoveaza ideea raspunderii individuale în dreptul international, chiar daca apare într-o forma embrionara. Esenta acestei idei consta în aceea ca statul trebuie sa pedepseasca nu numai criminalii din interior, ci si pe cei care savârsesc infractiuni la dreptul ginsilor(ratio inter omnes gentes).

Primele reguli conventionale referitoare la raspunderea penala pentru crime internationale (crime de razboi si crime contra umanitatii), le întâlnim în Tratatul de pace de la Versailles.

Dupa cel de- al doilea razboi mondial, preocuparile pentru sanctionarea celor care savârsesc crime contra pacii, crime de razboi si crime contra umanitatii, au cunoscut o amploare deosebita.

Raspunderea internationala nu este definita în documentele juridice internationale. Literatura de specialitate ofera însa mai multe definitii. Astfel Dictionarul de drept international public, defineste raspunderea internationala ca „institutie a dreptului international public în temeiul careia statul sau alt subiect al dreptului international, care savârseste fapte internationale ilicite, este raspunzator fata de statul lezat prin aceste fapte sau fata de toate statele lumii, în cazul crimelor internationale (raspunderea internationala a statelor).

De asemenea, raspunderea în dreptul international public este definita si ca „obligatie pentru cei care au încalcat normele acestuia, de a suporta consecintele conduitei lor ilicite, obligatie, care le este impusa sub forma sanctiunilor stabilite de catre state” .

Analizând aceste definitii, precum si proiectele de codificare ale Comisiei de Drept International a O.N.U., se desprind câteva concluzii comune referitoare la caracterele, natura, fundamentul si tipurile raspunderii internationale a statelor.

Astfel, raspunderea statelor are, ca prima trasatura fundamentala, un caracter sanctionator, ea fiind o replica la nerespectarea regulilor de drept international. În al doilea rând, raspunderea internationala nu este autonoma în raport cu obligatiile internationale, ci o completare a acestora, chiar daca, uneori, statele raspund pentru fapte care nu au caracter ilicit.

Raspunderea statelor pentru fapte ilicite din punct de vedere al dreptului international, fundamentul raspunderii internationale a statelor este faptul ilicit care, potrivit caietului de articole al Comisiei de Drept International, trebuie sa îndeplineasca doua conditii: - una de ordin subiectiv, respectiv o comportare manifesta prin comisiune sau omisiune imputabila statului; - una de ordin obiectiv, respectiv o încalcare a unei obligatii internationale printr-o comportare care-i este imputabila.

Faptele internationale ilicite, ca fundament al raspunderii internationale a statelor, sunt grupate în doua categorii:

- crime internationale

- delicte internationale