Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale

Referat
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 4148
Mărime: 23.85KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Vasile Cretu
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA MASTER – STIINTE PENALE DISCIPLINA: Instituţii ale dreptului internaţional penal

Cuprins

Cuprins p.1

Abrevieri p.2

Bibliografie p.4

Capitolul I: Evoluţii juridice şi politice privind consacrarea principiului nerecurgerii la forţă în planul dreptului internaţional penal p.5

Capitolul II: Conţinutul principiului nerecurgerii la forţă şi la

ameninţarea cu forţa ca normă imperativă a dreptului internaţional penal p.8

Secţiunea I. Principiul nerecurgerii la forta armata in relatiile internationale p.8

Secţiunea II. Însemnătatea definirii agresiunii pentru aplicarea nerecurgerii la forţă ca principiu fundamental al dreptului internaţional penal p.12

Capitolul III: Interzicerea recurgerii la forţă în dreptul internaţional penal p.15

Extras din document

CAPITOLUL I

EVOLUŢII JURIDICE ŞI POLITICE PRIVIND CONSACRAREA PRINCIPIULUI NERECURGERII LA FORŢĂ ÎN PLANUL DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PENAL

Stadiul actual al relaţiilor internaţionale şi al situaţiei geo-politice internaţionale, precum şi cursul evenimentelor de pe scena internaţională au ridicat unele serioase probleme referitoare la conţinutul şi interpretarea regulilor referitoare la folosirea forţei în relaţiile dintre state. În mod tradiţional, în sistemul Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, interzicerea folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa apare ca unul dintre fundamentele esenţiale ale construcţiei juridice a societăţii internaţionale, fiind rezultatul unei evoluţii normative şi istorice constante. Dreptul internaţional încadrează normele referitoare la regimul folosirii forţei între principiile sale fundamentale. Mai mult, majoritatea covărşitoare a autorilor le încadrează în conceptul de norme imperative ale dreptului internaţional – jus cogens.

Aici se scoate în evidenţă, faptul că până în perioada de după primul război mondial recurgerea la forţa armată în relaţiile dintre state a constituit un act licit. Războiul era considerat ca un mijloc legitim pentru rezolvarea diferendelor internaţionale, existând în acest sens un drept de a recurge la război (jus ad bellum).

Conceptul de jus ad bellum implică, alături de dreptul de a recurge la război, şi dreptul învingătorului de a impune statului învins condiţiile sale la încheierea păcii. El avea, totodată, drept consecinţă tratarea nediferenţiată a participanţilor la conflictul armat, conceptele de agresiune, agresor şi victimă a agresiunii, cu implicaţiile politice şi juridice pe care le presupun acesta, apărând mai târziu, legate fiind în mod intim de evoluţiile dreptului internaţional în procesul ilegalizării recurgerii la forţă în relaţiile dintre state.

Dificultatea de a defini terorismul se datorează unor viziuni politice diferite care pot, prin negociere, să fie armonoizate într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. În orice caz, dincolo de aceste opţiuni divergente “în prezent este tot mai răspândită opinia că legitimitatea unei cauze nu justifică prin ea însăşi recurgerea la anumite forme de violenţă, în special, împotriva inocenţilor”

Se constată că importante contribuţii la ideea excluderii războiului, a adus eminentul jurist olandez Hugo Grotius, în special în celebra sa lucrare “De jure belli ac pacis” publicată la Paris în 1625. Primele tentative de eliminare a războiului ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state şi de impunere a mijloacelor paşnice au avut loc către sfârşitul secolului al XIX-lea. Conferinţele de la Haga din 1899 şi 1907, reunite sub auspiciile “păcii, dezarmării şi arbitrajului” conţin numai recomandarea de a se folosi mijloace paşnice în soluţionarea diferendelor internaţionale.

Pactul Societăţii Naţiunilor, intrat în vigoare la 10 ianuarie 1920, îşi propunea, printre principalele sale scopuri, pe acela de a veghea la menţinerea păcii şi de a oferi un cadru instituţional al organizării societăţii internaţionale în vederea evitării războaielor.

Preview document

Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 1
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 2
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 3
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 4
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 5
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 6
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 7
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 8
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 9
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 10
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 11
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 12
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 13
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 14
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 15
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 16
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 17
Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Principiul Nerecurgerii la Forta Armata in Relatiile Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Sancțiuni cu Folosirea Forței Armate în Dreptul Internațional

Capitolul I Instituirea sanctiunilor în dreptul international Anul 2001! Va fi oare înca un an în care relatiile prietenesti între natiuni,...

Dreptul Persoanei la Respectarea Vietii Private in Jurisprudenta Cedo

I. Consideratii generale Art. 8 parag. 1 din Conventia europeana se refera la dreptul oricarei persoane la respectarea vietii sale private si de...

Piața Unică

CAPITOLUL I. STABILIREA PIEŢII UNICE Secţiunea I. Consideraţii generale Evolutia pozitivă a acţiunilor Comunităţii a avut ca efect coordonarea...

Crimele de Război

1. Consideraţii introductive Crimele de război constituie o categorie importantă de fapte penale 1 prin care se încalcă în mod grav regulile...

Relații internaționale ale UE

Introducere Prin dimensiunea sa economică, financiară și comercială, Uniunea Europeană ocupă o poziție importantă pe scena mondială. Fiind cea mai...

Diplomația - parte a relațiilor internaționale

1.Conceptul de Relații Internaționale Termenul de relații internaționale se referă la totalitatea interacțiunilor din cadrul sistemului...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept International

Curs 1: Privire generala asupra dreptului international public Investigarea acestui domeniu impune unele clarificări vizând dreptul internaţional...

Te-ar putea interesa și

Tratatul de la Varșovia - tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală

INTRODUCERE Lucrarea de faţă se doreşte a fi o relatare a unor evenimente relativ recente care şi-au pus amprenta puternic asupra României, şi în...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

Introducere Dreptul internaţional a apărut şi s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relaţiile interstatale. Evoluţia sa,...

Alianța Nord Atlantică și Noua Arhitectură de Securitate

Integrarea în NATO: modalitate de realizare a interesului national cu privire la asigurarea securitatii nationale a României Schimbarile...

Mecanisme și Procedee de Asigurare a Securității Internaționale

Introducere Identitatea terorismului este rezultatul procesului de explorare şi structurare a propriilor caracteristici în urma căruia rezultă...

Terorism Internațional

ÎNTRODUCERE Creşterea populaţiei, procesele şi evenimentele globale, realizarea cărora nu poate fi controlat de omenire şi ameninţă existenţa...

Tratatul de la Varșovia

Statele membre ale Tratatului de la Varşovia Membru Perioada Republica Populară Albaneză 1955-retrasă oficial din Pact în anul 1968 din cauza...

Imperativul Interzicerii Recurgerii la Forța Armată în Relațiile Internaționale

REZUMAT ŞI CUVINTE CHEIE Lucrarea intitulată „Imperativul interzicerii recurgerii la forţa armată în relaţiile internaţionale” este structurată în...

Conceptul de Securitate Definit de Carta ONU

Pentru a putea vorbi despre conceptul de securitate definit de Carta ONU este necesara o definire generica a termenului de securitate. În Dex-ul al...

Ai nevoie de altceva?