Principiul ocrotirii și respectării vieții intime, familiale și private

Introducere

Pentru a realiza sarcinile procesului penal, este necesară o reglementare în conformitate cu anumite idei şi reguli diriguitoare de desfăşurare a lui. Această funcţie o îndeplinesc principiile procesului penal, prin care se înţeleg reguli cu caracter general, manifestate prin norme procesual – penale concrete sau care derivă din interpretarea unui ansamblu de asemenea norme, determinînd construcţia integrală a procesului, esenţa şi asigurarea realizării sarcinilor lui. Aceste regului poartă caracter imperativ. Noţiunea de principiu al procesului penal reprezintă o categorie teoretică, avînd largi implicaţii practice, care s-a conturat în gîndirea juridică şi în ştiinţa dreptului penal – procesual. În doctrină s-au subliniat că noţiunea de principiu fundamental al procesului penal poate fi reţinută numai în sensul de regulă care stă la baza întregii activităţi procesuale, de aceea nu pot fi considerate ca principii fundamentale acele reguli care privesc numai una din fazele procesului penal.

În doctrină se subliniază că la abordarea noţiunii de sistem al principiilor fundamentale ale procesului penal trebuie de avut în vedere două aspecte:

- pe de o parte, cunoaşterea elementelor componente ale sistemului;

- pe de altă parte, interdependenţa dintre aceste principii în realizarea scopului procesului penal.

Chestiunea sistemului principiilor care constituie fundamentul procedurii penale este discutabilă, deoarece există mai multe opinii privind sistematizarea şi sensul unor principii luateîn parte. În literatura de specialitate există mai multe criterii de clasificare a principiilor procesului penal. Prin sistemul de principii se înţelege ansamblul unitar al principiilor procesului penal. Codul de procedură penală cuprinde mai multe norme în care sunt înscrise principiile fundamentale ale procesului penal, care servesc nu numai la buna înţelegere a instituţiilor reglementate de aceste norme, dar şi la corecta lor aplicare.

În cursul procesului penal, principiile fundamentale acţionează într-o interdependenţă şi condiţionare reciprocă. Principiile au o importanţă reală numai în cazul interacţiunii lor. Fiecare principiu trebuie să-şi afirme semnificaţia deplină şi să realizeze prin raportare la celelalte principii ale sistemului. Fiind componentele unui sistem unic, fiecare principiu aparte caracterizează diferite laturi ale procesului penal. Conţinutul fiecărui principiu capătă eficienţă datorită existenţei celorlalte reguli de bază, după cum aplicarea consecventă a unuia dintre ele nu se poate face decît în condiţiile respectării riguroase a tuturor celorlalte principii din sistem.

Justiţia penală contemporană funcţionează pe două sisteme de principii, consfinţite în normele dreptului internaţional şi dreptului naţional. Totodată, dreptul moldovenesc oferă prioritate normelor consacrate în actele de drept internaţional.

Sistemul principiilor procesual – penale include:

1. Principiile procesului penal care consacră drepturile şi lebertăţile cetăţenilor, fixate în Titlul II al Constituţiei Republicii Moldova.

2. principiile procesului penal, al cărăr izvor sunt normele constituţionale despre puterea judecătorească – Secţiunea I, Capitolul IX din Constituţie.

3. principiile procesului procesual – penale fixate numai în normele C.P.P.

De menţionat că principiile din grupa I şi II sunt întărite în afară de Constituţie şi Tratate internaţionale. Principiile din grupa I şi II sunt denumite principii fundamentale. Aceste principii poartă caracter universal, deoarece au aplicare asupra tuturor sferelor de activitate a justiţiei penale: examinarea cauzelor penale, supravegherea legalităţii în activitatea procesual – penală, susţinerea învinuiriii de stat în instanţă, înfăptuirea justiţiei de către toate instanţele indicate în art. 115, alin. I al Constituţiei. Cele din grupa III – speciale (ramurale).