Principiul Separatiei Puterilor in Stat

Imagine preview
(5/10 din 5 voturi)

Acest referat descrie Principiul Separatiei Puterilor in Stat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 87 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lector univ. drd. Razvan Viorescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CUPRINS
Pag.
CAPITOLUL I
Separaţia puterilor ca teorie în opera lui John Locke şi Montesquieu
1. Evoluţia explicaţiilor privind teoria separaţiei puterilor în stat 14
1.1 înlăturarea separaţiei puterilor în regimurile totalitare 17
1.2 Inadaptarea teoriei separaţiei puterilor în regimurile pluraliste 17
1.3 Uzura teoriei separaţiei puterilor. 18
CAPITOLUL II 20 Separaţia puterilor în stat conform
constituţiilor moderne - S.U.A., Marea Britanie şi Franţa
1. Separaţia puterilor în organizarea de Stat a S.U.A. 20
1.1 Puterea executivă. 25
1.1.1. Atribuţiile Preşedintelui 26
1.2 Puterea Judecătorească 29
2. Separaţia Puterii în organizarea de stat a Marii Britanii 33
2.1 Puterea executivă 35
2.2 Puterea Judecătorească 37
3. Separaţia puterilor în organizarea de stat a Franţei 38
3.1 Puterea Judecătorească 39
3.1.1. Separaţia puterilor de stat conform Constitiţiei Republicii a-II-a 42
3.1.2. Separaţia puterilor de stat în timpul celei de-a III-a Republici 44
3.2 Puterea executivă
44
3.2.1. Separaţia Puterilor în organizarea de stat în timpul celei 46
de-a IV-a Republici.
3.3 Puterea Judecătorească 48
3.3.1 Separaţia puterilor în organizarea de stat a Franţei 49
în timpul Republicii a V-a
3.3.2. Puterea Executivă 49
3.3.3 Competenţa Guvernului 51
3.3.4. Puterea legislativă 52
3.3.5. Puterea judecătorească 52
CAPITOLUL III 55
Formele de guvernământ prin care se
realizează principiul separaţiei puterilor în
stat. Trăsături caracteristice
1. Republica prezidenţială 56
2. Republica parlamentară 57
3. Republica semi-prezidenţială 58
4. Regimul de adunare 59
5. Regimul politic marxist 60
CAPITOLUL IV 61
Separaţia puterilor în istoria
constituţionalismului românesc
1. Separaţia puterilor în stat în Constituţia din 1866 61
1.1. Puterea executivă 63
1.2. Puterea Judecătorească 64
2. Separaţia puterilor în stat după Constituţia din 1923 65
3. Constituţia promulgată la 27 februarie 1938 67
4. Constituţiile socialiste din România 69
4.1 Actele cu valoarea constituţională din perioada 1944 – 1947 69
4.2 Constituţia din 13 aprilie 1948 70
4.3 Constituţia din 24 septembrie 1952 70
4.4 Constituţia din 21 august 1965 71
CAPITOLUL V 72 Separaţia puterilor de stat în perioada post decembristă
CAPITOLUL VI 78
Constituţia din 19 octombrie 2003
CONCLUZII 81

Extras din document

Consideratii introductive

La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta perioada de efervescenta creatoare are loc formarea si cristalizarea statului, notiune care reclama o noua forma de organizare.Impulsionati de marile explozii care au loc pe tarâmul cunoasterii stiintifice, filozofi si juristi, ca John Locke si Montesque,au elaborat un nou mecanism al organizarii puterilor în stat.

De altfel, Montesque a fost primul care a conceput un model sistematic privind separatia puterilor în statul de drept. El nu se multumeste doar cu enumerarea celor trei puteri-legislativa,ezecutiva,judecatoreasca,-ci merge mai departe, stabilindu-se, în mod riguros atributiile fiecaruia.

Lucrarea de fata îsi propune sa prezinte mecanismul separatiei puterilor în stat în istoria constitutionalismului principalelor state care au amnifestat cea mao mare consecventa si coerenta în aplicarea sa. În acelati timp lucrarea se doreste a fi o demonstratie a necesitatii separatiei puterilor în stat si abeneficiilor care se rasfrâng asupra cetatenilor privind stabilirea abuzului de putere. Aceasta alegere este motivata si justifivcata de faptul ca principiul separatiei puterilor în sta este un principiu pe care orice domocratie care se doreste a fi reala trebuie cu necesitate sa-l ia în consideratie si sa-l puna în aplicare.

Cu privire la continutul lucrarii trebuie spus ca aceasta are doua parti distincte. Prim aparte a lucrarii prezinta principiul separatiei puterilor în sata asa cum este el vazut de filozofii teoreticieni J.Locke si Montesquieu si în acelati timp asa configureaza în constitutiile moderene ale S.U.A., Marii Britanii si Frantei. În cea de-a doua parte lucrarea va prezenta o analiza a principiului mai sus amintit asa cum apare în spatiul românesc al deceniilor trecute dar si al momentului.

Ideea principala care se desprinde din prima parte a lucrarii este aceea ca importansa principiului separarii puterilor în stat a fost luata în considerare atât în timpuri istorice deja apuse cât si în preuznt. Alegerea prezentarii acestui principiu asa cum apare în constitutiile S.U.A, Marii Britanii si Frantei, este extrem de importanta pentru ca aceste tari au un precedent democraticatâtz teoretic cât si practic care constituie un izvor de inspiratie pentru democratiile în formare.

Cât priveste continutul partii a doua a lucrarii, aceasta prezinta principiul separarii puterilor în stat în istoria constitutionalismului românesc. Analiza constitutiei din 1866, a celei din 1923, din 1938, a constitutiilor din perioada comunista si a Constitutiei românesti actuale arata ca în spatiul românesc principiul separatiei puterilor în stat nu a avut o istorie si o aplicare solida si constanta.

Odata cu revolutia din decembrie 1989, România reînnoada firul rupt al traditiilor democratice, înscriind în documentele sale programatice separatia puterilor, ca o conditie sin qua non a instaurarii democratiei si a statutlui de drept. Acest lucru este consimtit si în constitutia din Decembrie 1991, chair daca separatia puterilor nu este expres formulata dar atributiile lor sunt precis formulate.

În 2003 societatea româneasca a votat prin referendum modoficari la Constitutia din 1991. Acest moment este unul extrem de important cu atât mai mult cu cât statul de drept si deci implicit si principiul separarii puterilor în stat a devenit pentru România criteriu de aderare la Uniunea Europeana (criteriile de la Copenhaga).

Asadar societatea româneasca actuala traieste un moment important pentru a scrie despre ceea ce înseamna separatia puterilor în stat, cu atât mai mult cu cât democratia româneaca este înca o democratie tânara pentru care principiile statului de drept încep sa se contureze mai profund.

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiul Separatiei Puterilor in Stat.doc