Probele în materie comercială

Probele in mateie comerciala

Art.46 C.Com. impune pricnipiul liberatatii probelor in materie com. Astfel contractele com. Vor putea fi probate atat cu mij de proba prev. de dr. comun, cat si cu mij. de proba speciale prev. de codul com.

- Inscrisurile autentice sau sub semnatura privata, prezumtiile, marturisirile, proba cu martori, coexpertize, cu facturi comerciale, telegrame faxuri, registre contabile.

Proba cu martori :

In contr. com. partile pot solicita in caz de litigiu problele cu martori chiar si in cazul in care valoarea actului jur depaseste 250 de lei(art 1119 C. Civ.) Astfel se poate proba cu martori continutul unui act juridic despre ceea ce s-a zis inainte in timpul si dupa incheierea contractului indiferent de valoarea acestuia.

Exista o conditie de admisibilitate a probei cu martori legea sa nu impuna forma scrisa a contractului in cauza ad probationem.

Judecatorul nu este obligat sa admita aceasta proba daca respinge proba cu martori el va trebui sa-si motiveze aceasta decize in primul rand sa motiveze neutilitatea acestei probe. Daca nu argumenteaza hotararea se va casa in lipsa motivatiei.

Facturile Comerciale:

Facturile com. constau in principiu in executarea unor obligatii.Facturile se emit de catre furnizori si insotesc marfa sau serviciul destinat beneficiarului. Se emite in dublu ex. iar un ex dupa ce este acceptat de catre destinatar este remis furnizorului. Factura trebuie sa includa in mod obligatoriu referiri la parti, marfa pret cantitate calitate etc.

Forta probatorie a facturilor acceptate: In mod obisnuit fact com. ca orice inscris sub semnatura privata fac proba impotriva emitentului.

Insa daca facturile sunt acceptate de catre beneficiar ele fac proba si in favoarea emitentului. In realitate factura com. dovedeste existenta contractului si executarea obligatiilor contractuale. Acceptarea facturii poate fi expresa destinatarul semnand cu mentiunea acceptat aceasta factura sau poate fi o acceptare tacita rezultata din diferite manifestari de vointa ale destinatarului ( ex. revanzarea marfii, remiterea unei cambii, CEC pt achitarea pretului prevazute in factura) Prin acceptarea facturii destinatarul se angajeaza sa plateasca pretul astfel incat o acceptare de catre alta pers ce nu are dreptul de a angaja destinatarul( in cazul persoanei jur reprezentantul legal al acesteia) aceasta acceptare nu are valoare juridica, reprezinta un simplu act material.

Telegramele si faxurile : reprezinta inscrisurile sub semnat. Priv. ce sunt trasmise unei alte pers prin intermediul unor mijl. de comunicare la distanta.

Registrele Comerciale : sunt considerate in principiu a fi registrele contabile reglementate de legea contabilitatii ( registru jurnal, registru inventar)

Documente contractuale neobligatorii

1.Clauza Gentelman’s arguments ( intelegerile intre domni) Acest angajament de onoare reprez un document precontractual ce actioneaza ca un angajament adesea formulat intr-o conventie dar neobligatoriu, nefiind sanctionata juridic nerespec- -tarea angajamentului obligatiei. Exista diferite formule pt. a indica acest tip de intelegere neobligatorie.

Clauza de onoare este alta clauza neobligatorie ea are ca obiectiv acestei intelegeri este de a exprima anumite intentii ale partilor.

2.Clauza de Subject to contract in traducere “supus conditiei” incheierii contractu--lui sau conditiei conformarii contractului sau unei parti din acesta.

Daca intregul contract este incheiat sub rezerva acestei clauze pt a fi considerat va--labil el va trebui sa fie confirmat de catre parti.

3. Scrisoarea de intentie(Letter of intent) sau memorandum or understanding sau concept paper. Scrisoarea de intentie demareaza negocierile fixeaza modalitatile de negociere reprezinta un act juridic de formatie unilaterala si atunci cand exista o asemenea scrisoare de intentie se intensifica obligatia partilor de a negocia cu buna credinta.

Legea aplicabila contractelor : prin stabilirea legii aplicabile unui contract datorita domeniului de aplicare a acestei legi determinam conditiile de fond cerute sub froma unei conventii care a fost ratificata de toate tarile membre ale UE si face parte din dreptul intern al acestor tari intr-o maniera indirecta.

Astfel toate aceste tari au receptionat dispozitiile conventiei prin adoptarea unor legi interne speciale. Obiectivele acestei conventii este uniformizarea regulilor de determinare a legii aplicabile obligatiilor contractuale de uniformizarea solutiona- -rea conflictelor de legi. Conventia nu defineste notiunea de obligatii contractuale desi utilizeaza aceasta notiune. Romania ca tara asociata a UE a asimilat aceasta conventie prin dispozitia L105/1992 privind reglementarea raporturilor de dr inter. privat.