Probleme concrete ivite și soluționate în doctrina și în hotărârile judecătorești definitive pronunțate de secția penală sau completul de 9 judecători de la I.C.C.J. în materia complicității

CAPITOLUL I

Complicitatea. Forma a participatiei penale

1.1. PRELIMINARII

Orice activitate umana este efectuata atat de o singura persoana, care depune singura efortul pentru a se executa acea activitate dar si prin efortutile conjugate a mai multor persoane, in acest de aldoilea caz este vorba de o pluralitate de de faptuitori. Avem trei forme a pluralitati de faptuitori: pluralitate naturala, pluralitate constituita si o pluralitate ocazionala ( participatia penala), aceasta o intalnim atunci cand desi fapta prevazuta de legea penala putea fi savarsita de o singura persoana a fost realizata printr-o cooperare a mai multor persoane, din motive ce tine de siguranta realizari faptei si de o mai usoara savarsire a faptei.

Avem paricipatie penala atunci cand o fapta prevazuta de legea penala a fost savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel indispensabil in raport cu natura acelei fapte, aceste persoane putand avea calitate de autori (coautori, in Codul Penal se foloseste termenul de autor pe cand in literatura de specialitate se apeleaza mai des la termenul de coautor) , instigatori , coplici.

Legiuitorul nu a fost deacord cu o a patra forma de participatie penala si anume ce de organizator, acesta categorie cade sub incidenta pluralitati de infractori constituita, la participatia penala rolul cvasiorganizatorului il are instigatorul, daca nu exista instigatorul, coautori au ei insasi rol de cvasiorganizatori.

In stiinta drepului penal exista mai multe clasificari ale participatiei penale, in functie de mai multe criterii :

- In functie de atitudinea psihica a participantilor avem paricipatie proprie si participatie improprie,

- Daca tinem seama de contributia participantilor se distinge participatie omogena si paricipatie eterogena,

- Dupa felul paricipatiei aceasta seclasifica in paricipatie spontana si paricipatie preordinara,

- In functie de momentul in care e data contributia la savarsirea infractiuni avem participatie anterioara si paricipatie concomitenta.

In doctrina dreptului penal exista doua idei principale care se refera la natura juridica a paricipaciei penale, si anume :

o Prima idee face referire la fapul ca in caz de participatie se comit atatea infractiuni cati participanti exista, deci se priveste coplicitatea ca delict disinct.

o A doua idee care face referire la unitatea de infraciune, este sustinuta de majoritatea juristilor si de aproape toate codurile penale existente. Ea se inemeiaza pe principiul ca toti participanti raspund penal pentru aceeasi infractiune, deoarece paricipatia nu este o infractiune ci un mod de savarsire a acesteia.

Pentru a putea fi vorba de participatie penala trebuie indeplinite unele conditii( conditii care rezulta din dispozitiile actualului Cod penal art. 23-31, dar si a le viitorului Cod penal art.37-40) :

- Unitatea de fapta prevazuta de legea penala, adica fapta savarsita trebuie sa fie prevazuta ca infractiune de legea noastra penala.

- Pluralitatea de faptuitori, trebuie sa existe concursul a cel putin doua persoane care cooperaza la savarsirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala, si acea fapta sa fi fost savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel care ar fi fost necesar potrivit cu natura acelei fapte.

- Intre paricipanti sa existe o intelegere cu privire la cooperarea acestora pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Aceasta conditie nu este absolut obligatorie, spre exemplu este indispensabila la coautorat sau la unele forme ale coplicitatii morale, dar poate lipsi laparicipatia improprie dar si la celelalte forme ale participatiei penale.

1.2. COMPLICITATEA - notiuni generale

Notiuni generale. Complicitatea este acea forma a participatiei penale, insotita de intentie, constand intr-o activitate care ajuta sau inlesneste in orice mod organizarea unei fapte prevazute de legea penala ori care in timpul sau inainte de savarsirea faptei, promite ca va tainui lucrurile provenite din aceasta fapta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca ulterior aceasta promisiune nu se va implini.

Complicele este acea persoana, care cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod, la realizarea unei fapte prevazute de legea penala. Aceasta complicitate capata relevanta din punct de vedere al dreptului penal, atunci cand acest ajutor si inlesnire a savarsirei unei fapte prevazute de legea penala.

Pentru a fi in prezenta complicitati trebuie ca aceasta activitate de ajutare si inlesnire pe care o savarseste complicele sa fie alaturata activitati infactionale a autorului, activitatea coplicelui sa se angreneze in cauzalitatea psihica dar si morala a faptei.