Probleme Ridicate de Aplicarea a Legii Straine

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Probleme Ridicate de Aplicarea a Legii Straine.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: RAMONA CIOBANU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Norma conflictuala romana poate trimite,fie la sistemul de drept roman,fie la unul strain.In primul caz , judecatorul(arbitrul) roman va aplica pe fond dreptul roman,ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate.In situatia in care insa norma conflictuala trimite la un system de drept strain , se pun anumite probleme specifice si dupa savarsirea momentului conflictual , care face obiectul de reglementare al dreptului international privat.

Aplicarea dreptului strain este obligatory daca norma conflictuala trimite la el,in caz contrar fiind incalcata , in primul rand , norma conflictuala romana.Obligativitatea aplicarii legii straine , atunci cand normele conflictuale ii atribuie competenta , izvoraste din caracterul , de regula, imperative al acestor norme , ,sau in lipsa acestui character , din necesitatea respectarii principiului autonomiei de vointa a partilor.

Conform dispozitiilir art.6 alin.1 din Legea nr.105/1992 , aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii , cu exceptia cazului in care , prin aceasta lege sau prin legi speciale se prevede altfel.In acest caz , notiunea de “reciprocitate” este privita in sensul de identitate de reglementare in cele doua sisteme de drept in prezenta (roman si strain).

Legea nr.105/1992 cere expres conditia reciprocitatii ,in unele cazuri :

a) art.43 alin.2 – Persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania , printer altele , sub “conditia reciprocitatii”;

b) art.162 alin.3 – Scutirea de supralegalizare a actelor oficiale intocmite sau legalizate de o autoritate straina este permisa , printer altele si “pe baza de reciprocitate”;

c)art. 176 alin.c) – Hotararile judecatoresti straine pot fi recunoscute in Romania , spre a beneficia de puterea lucrului judecat , daca este intrunita , alaturi de altele , conditia ca “sa existe reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronunta hotararea”.

Recipricitatea poate fi de 3 feluri :

- legisltiva ,atunci cand in tara straina exista norme juridice care prevad aceleasi drepturi pentru entitatile juridice romane similare.In acest caz , izvorul reiprocitatii il constituie identitatea dispozitiilor legale interne din statele in prezenta ;

- diplomatica ,atunci cand reciprocitatea izvoraste dintr-o conventie internationala la care respectivele state sunt parti ;

- de fapt ,atunci cand ea este aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective sunt parti ;

Conform art.6 alin.2 din Legea 105/1992 , in cazul in care pentru aplicarea legii straine este ceruta conditia reciprocitatii de fapt , indeplinirea ei este prezumata pana la dovada contrara.

Spre deosebire de alte sisteme de drept (englez , American) , unde dreptul strain este considerat un element de fapt ,in conceptia juridical romaneasca “dreptul strain la care norma conflictuala trimite , este un element de drept.Asadar , dreptul strain este aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptul national , situatie din care rezulta mai multe consecinte juridice importante.Cu toate acestea , data fiind natura lui extranee , dreptul strain nu poate fi asimilat total dreptului forului , in ceea ce priveste efectul lui in tara ,ceea ce face ca de la “regimul national” aplicabil acestuia sa existe anumite exceptii si atenuari.

Aplicarea dreptului strain intr-un raport juridic cu element de extraneitate poate fi invocate , atat din oficiu de catre instanta de judecata , cat si de partea interesata.

In dreptul roman sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti.Astfel, instanta de judecta , datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dreptului strain , precum si in temeiul principiului rolului active aljudecatorului , va trebui sa depuna toate diligentele pentru aflarea continutului si intelesului , corecte si complete , ale legii straine , in cazul in care norma conflictuala romana trimite la ea.In cest scop , instanta poate dispune , chiar si din oficiu , toate mijloacele de proba pe care le considera adecvate.

Mijloacele de proba straine :

a)In dreptul roman functioneaza principiul libertatii instantei si a partilor in alegerea mijloacelor de dovada a legii straine , la care norma conflictuala romana trimite .Acest principiu este consacrat in art.7 alin.1 din Legea 105/1992 , conform caruia :”Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organelle statului care au edictat-o , prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat”.

In practica judiciara romana au fost utilizate insa si alte mijloace de proba , unele indirecte , rocurate fie de la autoritati competente din statul strain , fie de la diferite organisme representative ale acestuia din Romania.

Astfel , de exemplu , ca mijloace de proba provenite de la autoritaile statului strain , s-au utilizat certificate eliberate de ministerul justitiei statului strain , certificate de cutuma sau alte atesrai provenind de la notarii publici de la Camera de Comert din acel stat.

Dintre sursele de documentare privind legea straina , procurate pe plan intern , mentionam certificatele eliberate de ambasadele sau consulatele statelor respective in Romania , informatii de la organizatiile de cult corespondente din Romania,

In ceea ce priveste forta probanta a mijloacelor de dovada provenind din strainatate , in principiu , ea trebuie asimilata celei prevazuta de legea romana.Astfel , daca proba utilizata are character official , ea face dovada irefragabila , dar daca ii lipseste acest character , ea va fi crezuta juris tantum , putand fi combatuta prin dovada contrara.

Instantele judecatoresti romane nu sunt abilitate sa ia legatura directa cu instantele statului strain , si nici cu ambasadele sau alte organisme de reprezentare ale acestor state , din Romania , ci trebuie sa ceara sprijinul , in acest scop , al Ministerului Justitei roman , care va contacta direct aceste institutii sau organisme prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

b) Prin aderarea la Conventia europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain , semnata la Londra la 7 iunie 1968 , Romania a intrat in circuitul European de informatie asupra dreptului altor state , facilitandu-se , astfel posibilitatile proba a legii straine.Conform Conventiei , statele contractante se angajeaza sa transmita informatii privind dreptul lor lin domeniul civil si commercial , al procedurii civile si comerciale si al organizarii judiciare , precum si al dreptului penal si al procedurii penale.Organul national de legatura , din partea Romaniei , este Ministerul Justitiei .Cererea de informatii trebuie sa emane intotdeauna de la o autoritate judiciara si poate fi facuta numai atunci cand un process a fost deja pornit.Raspunsul la cerere trebuie sa aiba drept scop informarea autoritatii solicitate , in mod obiectiv si impartial , asupra dreptului statului solicitat.Raspunsul ca cuprinde , dupa caz , texte de legi , regulamente si decizii judiciare , putand fi insotit de lucrari de doctrina , lucrari pregatitoare si de comentarii explicative .Statul solicitat poate sa refuse sad ea curs cererii de informatii atunci cand interesele sale sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau atunci cand considera ca raspunsul ar fi de natura sa aduca atingere suveranitatii sau securitatii sale.Raspunsul la cererea de informatii trebuie dat cat mai repede posibil si se redacteaza , in principiu , ca si cererea , in limba statului solicitat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Probleme Ridicate de Aplicarea a Legii Straine.doc