Procedura contravențională - fazele procedurii și conținutul lor

Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin legea fundamentală – Constituţia Republicii Moldova, şi prin alte legi, dar de asemenea supunându-se şi obligaţiilor prevăzute de acestea, fiind egali în faţa legii, şi a autorităţilor publice fără nici o discriminare.

Respectarea cerinţelor de supunere în faţa legii impune stabilirea unor reguli de conduită într-un cadru legal bine determinat care configurează conţinutul diferitelor ramuri de drept. Încălcarea unei asemenea reguli de conduită determină aplicarea sancţiunii prevăzute de legea în vigoare în acest scop.

În sfera încălcării regulilor de conduită, stabilite prin lege, un loc aparte îl ocupă contravenţiile, acestea fiind faptele (acţiunile sau inacţiunile), ilicite ce atentează la personalitate, la drepturile şi interesele legitime ale persoanei fizice cât şi a celei juridice, la proprietate, la orânduirea de stat şi publică, precum şi alte fapte ilicite pentru care legislaţia prevede răspunderea contravenţională.

Prin săvârşirea unei contravenţii se creează un raport juridic (raport juridic de conflict), în temeiul căruia statul are dreptul de a aplica vinovatului sancţiunea contravenţională prevăzută de legea contravenţională în vigoare

Raportul contravenţional apare astfel ca o relaţie socială reglementată prin intermediul normelor juridice, relaţii în care subiectele sau titularii de drepturi şi obligaţii prevăzute de aceste norme dispun de drepturi care pot fi realizate la nevoie cu ajutorul organelor de stat

Este bine de menţionat că în vechiul Cod cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985, noţiunea de contravenţie administrativă este prevăzută în art. 9 care stipulează că: „Contravenţia administrativă se consideră fapta (acţiunea sau inacţiunea) ilicită ce atentează la personalitate, la drepturile şi la interesele legitime ale persoanelor fizice şi cele juridice, la proprietate, la orânduirea de stat și la ordinea publică, precum şi alte fapte ilicite pentru care legislaţia prevede răspunderea administrativă”

În noul Cod contravenţional adoptat la 24 octombrie 2008 şi intrat în vigoare pe 31 mai 2009, este schimbată denumirea de contravenţii administrative în contravenţie. La fel, codul prevede şi noţiunea de contravenţie care se deosebeşte de noţiunea de contravenţie din legea veche, în art. 10 din noua lege contravenţională constituie contravenţie „fapta – acţiunea sau inacţiunea ilicită – cu un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea, savârşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională”

În manualul Tratat de drept contravenţional, profesorul Victor Guţuleac distinge două tipuri de raporturi, raport juridic de conformare, şi raport juridic de conflict.

Raporturi de conformare - sunt în cazul respectării legislaţiei contravenţionale, când subiecţii sânt statul care impune respectarea legii şi persoanele - destinatarii legii, care sunt obligaţi de a respecta legea.

Raporturi de conflict (de contradicţie) – apar în cazul încălcării legii contravenţionale când subiecţii sânt statul, care impune răspunderea contravenţională, şi persoana trasă la răspundere contravenţională, care este obligată să suporte sancţiunea pentru contravenţia savârşită

Raportul juridic apare astfel ca relaţie socială reglementată prin intermediul normelor juridice, relaţie în care subiecţii sânt titularii de drepturi şi obligaţii prevăzute în norme, drepturi care pot fi realizate la nevoie cu ajutorul organelor de stat. Statul însă nu poate trage la răspundere contravenţională direct persoana, deoarece acesta nu are drept de aplicare automată, ci va cere pedepsirea pe calea unei proceduri speciale prevăzute de lege.

Printr-o asemenea ordine se conturează un raport de procedură între diferiţi subiecţi care au anumite drepturi și obligaţii. Termenul de procedură este derivat din latinescul – procedere, care înseamnă a progresa, a avansa, a evolua, formă legală de a proceda în cazuri determinate de lege.

În continuare putem să definim procesul contravenţional dat de un grup de autori din Federaţia Rusă care sunt de părerea că noţiunea de proces contravenţional – reprezintă activitatea reglementată de lege pentru soluţionarea litigiilor dintre părţile raportului contravenţional

O altă noţiune a procesului contravenţional este dată de autorii ruşi în felul următor: „proces administrativ ca mod de reglementare a activităţii de drept a organelor administrării de stat”