Procedura de elaborare, emitere sau adoptare, efectele juridice, nulitatea și inexistența actului administrativ

Introducere

In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii administratiei publice, locul central il ocupa actele administrativ.

Actul administrativ sau actul de drept administrativ face parte din categoria formelor concrete de realizare a administratie publice producatoare de efecte juridice.

Intelegem prin act administrativ una din formele prin care administratia publica isi realizeaza misiunea si subliniem inca de la inceput, ca fiind cea mai importanta dintre acestea, din punct de vedere juridic.

In perioada postbelica, material actelor juridice ale administratiei era analizata sub denumirea generica “actele puterii executive”, autorii de drept public disting intre actele administrative de autoritate si actele administrative de gestiune.

Actul administrativ de autoritate era definit ca fiind o manifestare de vointa facuta de un organ administrativ competent, prin care se creeaza o situatie juridica generala sau individuala, guvernata de norme de drept public, in care gasim ideea de dominatie si comandament.

In schimb, actul de gestiune reprezinta tot o manifestare de vointa facuta de un organ competent, insa el tinde sa creeze unui organism administrativ o situatie juridica de caracter patrimonial, reglementata de dreptul privat.

Sintagma act de drept administrativ a fost fundamentata de Scoala de la Cluj, prin reprezentantul sau ilustru, profesorul Tudor Draganu intr-o lucrare de referinta care poarta chiar aceasta denumire, din dorinta de a releva regimul juridic care guverneaza actele organelor administratiei de stat, care este unul de drept administrativ.

Notiunea act administrativ isi are recunoasterea printre reprezentantii Scolii de la Bucuresti, care au apreciat ca ea este cea mai potrivita pentru a evoca actele juridice ale organelor administratiei de stat.

O definitie care impune prin rigoare si conciziune regasim in Tratatul prof. univ. Antonie Iorgovan, care prin act administrativ intelege “acea forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti”.

Valorificand elementele de constanta in definirea actului administrativ, apreciem ca aceasta reprezinta forma juridica principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la peroane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative.

1. Trasaturile actului administrativ

Din definitia de mai sus se pot desprinde cu usurinta urmatoarele trasaturi ale actului administrativ:

a. Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice;

b. Reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica;

c. Regimul de putere publica nu exclude exercitarea de catre instantele judecatoresti a unui control de legalitate;

d. Actul administrativ poate emana de la autoritatile publice sau de la persoane private autorizate de administratie sa presteze servicii publice;

e. Prin actul administrativ se produc efecte juridice, care, ca la orice act juridic, pot consta in a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii.