Procedura Prealabilă Ședinței de Judecată

1. Depunerea şi primirea cererii de chemare în judecată

Activitatea judiciară este declanşată de către cei interesaţi pentru apărarea drepturilor civile încălcate printr-o sesizare adresată instanţei de judacată competentă. Activitatea instanţelor judecătoreşti în materie civilă, este caracterizată şi prin aceea că nu îşi pot începe activitatea decât pe baza unor cereri, făcute de cei interesaţi în vederea apărării drepturilor încălcate sau necunoscute. Această modalitate de sesizare se realizează prin cererea de chemare în judecată care pune în mişcare acţiunea civilă, investind instanţa cu judecarea cauzei, după cum apreciază autorul Ioan Leş.

Preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu, primind cererea, va face verificări pentru a vedea dacă s-au respectat condiţiile cerute de lege în ceea ce priveşte cuprinsul, numărul de exemplare etc. Conform articolului 114 din Codul de procedură civilă: „la primirea cererii de chemare în judecată preşedintele sau judecătorul care îi înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit articolului 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.”

Cererea va fi completată de îndată de reclamant iar atunci când aceasta nu este posibilă, cererea se va înregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se va comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare. Potrivit alineatului al 2- lea al articolului 114 din Codul de procedură civilă, acordarea termenului, se face în toate cazurile, cu menţiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecăţii potrivit articolului 1551 din Cod de procedură civilă.

În continuare preşedintele instanţei va dispune citarea părţilor, inclusiv a reclamantului dacă cererea se trimite prin poştă. Potrivit alineatului 5 al articolului 114 din Codul de procedură civilă: „ În procesele în care, în condiţiile articolului 47, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispoziţiile articolului 68 şi 114 fiind aplicabile în mod corespunzător. Autorul Gheorghe Dobrican este de părere că dispoziţiile articolului 68 Cod de procedură civilă ar trebui abrogate motivând că prevederile acestuia contravin principiului accesului liber la justiţie şi totodată afectează şi celeritatea procesului civil, pentru că în practică, de regulă, mandatarului i se face cunoscut că nu poate pune concluzii decât prin avocat, odată cu judecarea cauzei în fond, ceea ce îl îndreptăţeşte să solicite un termen pentru angajarea unui avocat. Dovada mandatului va fi depusă de către reclamant în condiţiile prevăzute de alineatul al 2- lea, iar de către pârât, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu-şi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, în cazul reclamanţilor vor fi aplicabile dispoziţiile alineatului 4, iar în cazul pârâţilor, preşedintele instanţei va numi un curator special”.

Preşedintele, aşa cum prevede articolul 1141 din Codul de procedură civilă, „îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, fixează termenul de judecată pe care, sub semnătură, îi dă în cunoştinţă reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii”. Tot preşedintele „va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, odată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinarea cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată”, conform alineatului al 2- lea, al articolului 1141 din Codul de procedură civilă.