Procedura Revizuirii și Implicațiile Sale Practice

1. Noţiunea şi importanţa revizuirii în procesul civil

Revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac de retractare şi este reglementată în art. 322-328 C. proc. civil. Ea poate fi definită ca acea cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obţine desfiinţarea unei horărâri judecătoreşti definitive şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege.

În vechea reglementare procesuală din ţara noastră revizuirea se manifestă mai ales sub forma contestaţiei la executare silită şi purta denumirea de împiedicarea nemijlocită ; ea putea fi obţinută numai pe baza autorizării prealabile a Ministerului Justiţiei. Această solutie a fost inspirată din dreptul francez care permitea exercitarea revizuirii numai pe baza autorizării speciale date de lege în forma unei scrisori: letter royale en forme de requete civile. O atare formalitate a fost desfiinţată însă în Franţa printr-o lege din anul 1790. Menţionăm că în dreptul francez instituţia a fost preluată de celebra Ordonanţă din aprilie 1667 şi era denumită requete civile . În Franţa, revizuirea a primit o nouă reglementare sub denumirea de recours en revision.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia. Retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte grave pentru părţi şi pentru stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege. Pe de altă parte, însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanţa sa.

2. Particularităţile revizuirii

În sistemul căilor legale de atac revizuirea ocupă un loc aparte. În acest context se vor evoca doar câteva din trăsăturile distinctive ale acestei căi de atac. Există şi unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac şi care evidenţiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul nostru procedural.

Revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac. Caracterul extraordinar al acestei căi de atac se evidenţiază în special prin motivele care pot fundamenta o cerere de revizuire. Aceste motive sunt expres şi limitativ determinate de art. 322 C.proc.civ. De asemenea, caracterul extraordinar al acestei căi de atac se manifestă şi prin aceea că revizuirea are ca obiect numai hotărâri definitive sau irevocabile.

Deşi face parte din categoria căilor extraordinare de atac de retractare, revizuirea este distinctă de contestaţia în anulare. Contestaţia în anulare şi revizuirea au o finalitate comună: retractarea unei hotărâri greşite şi pronunţarea unei soluţii noi. Motivele care stau la baza acestor căi de atac sunt însă principial diferite. Contestaţia în anulare se întemeiază pe neregularităţi de ordin procedural, în timp ce revizuirea îşi are legitimarea în săvârşirea unor greşeli care se raportează, de regulă, la elementele de fapt ale judecăţii.

Acest atribut al revizuirii, de a constitui o cale de atac de retractare, se păstrează într-o formă particulară şi în cazul celui de-al şaptelea motiv de revizuire, respectiv prin contrarietate de hotărâri. În acest caz, cererea de revizuire se judecă, potrivit art. 323 alin. (2) C.proc.civ, de instanţa mai mare în gard faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. De aceea, se consideră că nu ne aflăm în prezenţa unei retractări propriu-zise a hotărârii, competenţa aparţinând altei instanţe decât cea care a judecat cauza în fond. Privind însă revizuirea din punct de vedere al efectelor pe care le produce se poate conchide că şi în cazul motivului prevăzut de art. 322 C.proc.civ., în final, se ajunge tot la o retractare a hotărârii, chiar dacă aceasta se dispune de către o instanţă superioară . Într-adevăr, şi în acest caz instanţa competentă procedează pur şi simplu la retractarea unei hotărâri, fără a exercita un veritabil control judiciar asupra hotărârii atacate.