Proceduri legislative speciale

1.Noțiuni introductive:

Dispozițiile constituționale prevăd că suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin intermediul organelor sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și concrete, precum și prin referendum. Potrivit Constituției României, organele reprezentative ale poporului român sunt Parlamentul si Presedintele României.

Parlamentul este, după cum prevede art.61, alin.1 din Constituție, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legislativă a tării. Calitatea Parlamentului de organ legislativ unic, rezultă atat din monopolul elaborării și adoptării legi, cât și din abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe simple sau din controlul exercitat asupra ordonanțelor de urgență. Parlamentul întruchipează suveranitatea natională și în aceasta calitate, exercită funcția legislativă. Această calitate a Parlamentului îi conferă un statut aparte în cadrul sistemului autorităților statului, statut care rezulta din modul de formare al corpului legiuitor, din procedurile speciale de luare a deciziilor și de desfașurare a întregii activități parlamentare, precum și din prerogativele conferite membrilor Parlamentului pentru garantarea exercițiului mandatului în condiții optime.

Funcția legislativa este exercitată teoretic numai de către Parlament, care este unica autoritate legislativă a tării. În realitate , Parlamentul partajează această funcție, sau numai unele faze ale procedurii legislative cu executivul sau cu corpul electoral. În doctrina s-a apreciat că, procedura legislativă este o procedură contradictorie, întrucât prin analogie ea se aseamănă cu dezbaterile contencioase și repetitivă deoarece odată dobândit votul într-o Cameră, procesul legislativ reîncepe în cealaltă Cameră.

În literatura de specialitate se distinge între procedura legislativă ordinară sau obișnuită, procedura complementară de reexaminare a legii adoptate si procedura legislativă excepțională sau specială.

2. Procedurile legislative speciale

Procedurile legislative speciale sunt proceduri care se abat de la procedurile legislative obișnuite. Normele constituționale stabilesc în acest sens, ca proceduri legislative speciale: Procedura adoptarii legilor constituționale, Procedura de urgență, Procedura de adoptare a legilor bugetare, Procedura adoptarii legii de ratificare a tratatelor internationale, procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii politice a Guvernului, Delegația legislativă și Ordonanțele de urgență.

2.1 Procedura adoptării legilor constituționale

Procedura adoptării legilor constituționale este prevăzută în art.150-152 din Constituție și prezintă următoarele trăsături, care derogă de la procedura legislativă ordinară:

- Inițiativa revizuririi Constituției aparține, Presedintelui României la propunerea Guvernului, unui număr de cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot, care provin din cel puțin jumătate din județele tării și dacă în fiecare județ sau în municipiul București s-au înregistrat cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul inițiativei;

- După înregistrarea proiectului sau a propunerii de revizuire a Constituției, la una dintre Camerele Parlementului, potrivit voinței inițiatorilor, acestea se supun din oficiu verificării Curții Constituționale, după care vot fi examinate în comisiile parlamentare și în plenul fiecărei Camere;

-Constituția nu poate să fie revizuită în ceea ce privește, caracterul național, unitar, independent și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernamânt, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială sau acele prevederi prin revizuirea cărora s-ar suprima drepturile, libertățile fundamentale ale cetățenilor ori garanțiile acestora;

-Constituția nu poate să fie revizuită pe durata stării de asediu, a stării de urgență, în timp de război sau în timpul prelungirii mandatului Camerelor până la întrunirea legală a noului Parlament;

- Proiectul sau propunerea de revizuire a Constituției se adoptă cu votul a cel puțin doua treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În situația în care cele doua Camere ale Parlamentului adoptă proiectul sau propunerea de revizuire în variante diferite, se inițiază procedura de mediere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și al senatorilor supra proiectului sau propunerii de revizuire a Constituției;

-După adoptarea legii de revizuire a Constituției de către Parlament, Curtea Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra acesteia;

-Legea constituțională nu este supusă promulgării, ci este supusă aprobării corpului electoral prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Referendumul își produce efectele de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărâri Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor.