Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 4792
Mărime: 47.44KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Cuprins

Capitolul I. Noțiuni generale privind asistența judiciară 1

1.1 Noțiune 1

1.2 Asistența judiciară internațională 1

1.3 Asistența judiciară între Statele Membre ale Uniunii Europene 2

Capitolul II. Proceduri utilizate în asistența judiciară 3

2.1 Baza legală 3

2.1.1 Tratatele intenaționale 4

2.1.2 Relația dintre Convențiile adoptate la nivelul Consiliului Europei cu cele adoptate în cadrul Uniunii Europene 5

2.1.3 Legea internă 5

2.2 Canalele de transmitere, forma, conținutul și limba cererilor de asistență judiciară 5

2.2.1 Canale de transmitere 5

2.2.2 Forma și conținutul cererilor de asistență judiciară 7

2.2.3 Limba cererilor de asistență judiciară 9

3.3 Proceduri 10

3.3.1 Operativitate 10

3.3.2 Procedura de acordare a asistenței judiciare 10

3.3.3 Autorizarea participării autorităților solicitante 11

Bibliografie 12

Extras din document

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ASISTENȚA JUDICIARĂ

1.1 Noțiune

Prin asistență judiciară penală, în sens restrâns, se înțelege asistența pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară și care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea de acte procedurale necesare soluționării acelei cauze . Potrivit dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 302/2004, asistența judiciară cuprinde: comisiile rogatorii internaționale; audierile prin videoconferință; înfățișarea în statul solicitant a martorilor, experților și a persoanelor urmărite; notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal; cazierul judiciar. Asistența judiciară cuprinde însă și alte forme de asistență, cum ar fi transmiterea spontană de informații.

1.2 Asistența judiciară internațională

Asistența judiciară internațională în materie penală se solicită de către autoritățile judiciare competente din statul solicitant și se acordă de autoritățile judiciare din statul solicitat, în baza tratatelor internaționale sau, în lipsa acestora, pe bază de reciprocitate.

Cele mai importante convenții multilaterale în această materie au fost adoptate sub egida Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite. De asemenea, România a încheiat peste 20 de tratate bilaterale.

Cea mai cunoscută Convenție multilaterală și, prin natura lucrurilor, cel mai frecvent utilizată de România este Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959. Bătrâna Convenție a Consiliului Europei este aplicată de România în relația cu celelalte 45 de state membre ale Consiliului Europei, dar și cu state nemembre care au ratificat-o. Ea este completată de Protocolul adițional din 17 martie 1978 și de al doilea Protocol adițional, din 8 noiembrie 2001. Cel de-al doilea Protocol adițional, copie aproape fidelă a Convenției UE din 29 mai 2000, a intrat în vigoare pentru România la 1 martie 2005 și, ca și Primul Protocol adițional, se aplică în relația cu acele state parte la Convenția mamă care l-au ratificat.

Cererile de asistență judiciară adresate statelor care nu sunt parte la instrumentele Consiliului Europei vor fi formulate în baza tratatelor bilaterale, în baza convențiilor ONU aplicabile sau, în lipsa oricărui instrument juridic multilateral sau bilateral, pe bază de reciprocitate.

1.3 Asistența judiciară între Statele Membre ale Uniunii Europene

Tratatul de la Amsterdam stipulează că Uniunea Europeană trebuie să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și de justiție. Libertatea presupune existența unui spațiu judiciar comun, în care cetățenii europeni să poată să se adreseze justiției în unul din statele membre ca și în propria țară. În același timp, trebuie eliminată posibilitatea ca infractorii să exploateze diferențele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotărârile judecătorești să fie recunoscute și executate în străinătate fără formalitățile prevăzute de convențiile clasice privind asistența judiciară internațională.

În cadrul Consiliului European de la Tampere, Finlanda, din 15 și 16 octombrie 1999, s-a statuat că recunoașterea reciprocă a hotărârilor este piatra unghiulară a cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene.

În timpul Președinției olandeze a Consiliului UE, a fost adoptat Programul Haga, care își propune accelerarea măsurilor menite a da viață unui spațiu judiciar comun.

Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se desfășoară în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din TEC, care, în ultima perioadă, în contextul deciziilor luate la Tampere și la Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoașterii reciproce. Dacă inițial preponderente erau Convențiile, în ultimii ani s-a optat pentru soluția adoptării unor decizii-cadru și decizii ale Consiliului, care prezintă avantajul că nu mai este necesară ratificarea de către statele membre (De exemplu, Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 a intrat în vigoare abia în august 2005, întrucât abia atunci s-a îndeplinit condiția celor 8 ratificări) și facilitează armonizarea legislației.

Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 reprezintă principalul instrument juridic în domeniu între statele membre ale Uniunii Europene.

Această convenție a fost adoptată de Consiliul UE în vederea facilitării Convenției Consiliului Europei din 20 aprilie 1959, pe care o completează. Instrumentul juridic comunitar permite comunicarea actelor de procedură prin poștă și reglementează forme moderne de asistență: audierile prin videoconferință și prin telefon, livrările controlate, supravegherea transfrontalieră, transmiterea spontană de informații, etc. Convenția UE de asistență judiciară este transpusă integral în Titlul VII al Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 224/2006 . Ceea ce este important este că, în cele mai multe dintre situații, Convenția permite contactul direct între autoritățile judiciare solicitante și solicitate.

Pentru a putea identifica autoritatea judiciară dintr-un stat membru UE căreia îi pot transmite direct o cerere de asistență judiciară, magistrații români pot utiliza Atlasul judiciar european. De asemenea, pot apela la punctele naționale de contact ale Rețelei Judiciare Europene, ale căror coordonate sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției.

Convenția UE de asistență judiciară în materie penală este completată prin Protocolul din 2001.

În spațiul Schengen sunt aplicabile dispozițiile privind cooperarea judiciară ale Convenției de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990. Dispozițiile Convenției Schengen au fost introduse în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală prin Legea nr. 224/2006 și vor fi aplicabile de la data la care România va face parte din spațiul Schengen.

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografii

1. Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală. Parte generală, Vol. I, Editura Paideia, București, 1996

II. Site-uri internet

1. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/153510

2. http://blog.avocatoo.ro/asistenta-judiciara-internationala-penal/

3. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_asistentei_penale_internationale.php

4. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_cooperarea_internationala_penala.php

5. https://www.academia.edu/18430661/243309040-Volonciu-Nicolae-Tratat-de-procedura-penala-doc

Preview document

Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 1
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 2
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 3
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 4
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 5
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 6
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 7
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 8
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 9
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 10
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 11
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 12
Proceduri utilizate în asistența judiciară în materie penală - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Proceduri utilizate in asistenta judiciara in materie penala.doc

Alții au mai descărcat și

Cooperarea Polițienească Internațională

INTRODUCERE Dezvoltarea societăţii umane în ansamblul ei, a statelor şi naţiunilor lumii a fost posibilă ca urmare a relaţiilor internaţionale...

Asistența juridică internațională în materie penală

INTRODUCERE Încă de la primele colectivități umane s-a simțit nevoia organizării în scopul stabilirii unei discipline, fără de care conviețuirea...

Drepturile si Obligatiile Persoanelor Incarcerate - Reglementare Doctrina si Jurisprudenta

Capitolul I. Drepturile deţinuţilor- privire istorică asupra reglementărilor juridice Secţiunea 1. Noţiuni introductive-scurt istoric asupra...

Cooperarea Judiciara Internationala Penala - Domeniul de Aplicare

INTRODUCERE Odată cu deschiderea frontierelor,criminalitatea transnaţională a dobândit o amploare din ce în ce mai mare ,singurul instrument...

Cooperarea Polițienească Internațională

Capitolul I: O trecere în revistă a cooperării polițenești 1. Scurt istoric al cooperării polițenești internaționale Fenomenul globalizării,...

Cooperarea Justitiei

CAPITOLUL I Aspecte generale privind cooperarea internaţională în domeniul justiţiei Necesitatea realizării cooperării internaţionale apare odată...

Procedura Hotararilor Preliminare sau Recursul in Interpretare

1. Procedura hotărârilor preliminare Curtea de Justiţie colaborează cu instanţele judecătoreşti ale statelor membre, care sunt instanţele de drept...

Competența Curții Constituționale

O autoritate publica, indeplinind functia pentru realizarea careia a fost instituita, se defineste nu numai prin competenta si organizarea sa,...

Ai nevoie de altceva?