Procesul Bugetar in Suedia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Procesul Bugetar in Suedia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Costache

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu al acţiunilor şi măsurilor luate cu privire la etapele procesului bugetar: elaborarea proiectului de buget, dezbaterea şi aprobarea lui, execuţia şi încheierea exerciţiului bugetar, dar şi controlul În procesul bugetar este implicat un numar mare de participanţi, o parte cu drept de decizie în materie bugetară, cealaltă parte ocupându-se de execuţia bugetului.

Punerea în aplicare a politicilor europene generează nevoia de resurse financiare, resurse reflectate în bugetul Uniunii Europene şi fixate printr-o Decizie a Consiliului De Miniştrii al Uniunii Europene. Decizia urmează a fi ratificată în parlamentele naţionale ale statelor membre. După mai multe lecturi şi dezbateri ale proiectului, Parlamentul European şi Consiliul aprobă destinaţia resurselor bugetare.

Începând cu 1970, Consiliul a acordat statelor membre resurse proprii pentru acoperirea cheltuielilor, punându-se totodată bazele unui sistem de finanţare independent. Tot acum, TVA-ul este considerat a fi resursă proprie din cauză că resursele proprii tradiţionale (taxele vamale şi taxele agricole) nu erau suficiente pentru bugetul Comunităţii. În 1988 este introdusă şi resursa bazată pe PIB, aceasta din urmă alături de TVA devenind resurse proprii complementare. Din cauza succesiunii crizelor financiare, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană identifică anticipat priorităţile bugetare din perioadele următoare şi stabilesc cadrul comun al perspectivelor financiare.

Principiile care stau la baza procesului comunitar bugetar :

- principiul unităţii (art. 4-5) care prevede că toate cheltuielile şi veniturile Comunităţii trebuiesc incluse într-un singur buget

- principiul anualităţii (art 6-13) care prevede că operaţiunile bugetare se referă la un anumit an bugetar, care se suprapune cu cel calendaristic

- principiul echilibrului (art 14-15) care presupune că veniturile estimate pentru un an bugetar să fie egale cu alocaţiile de plată pentru acel an

- principiul universalităţii (art 17-20) care prevede ca totalul veniturilor va acoperi totalul alocaţiilor de plată

- principiul specificităţii cheltuielilor (art 21-26) care prevede că fiecare alocaţie bugetară are un scop precis şi este destinată unui obiectiv specific.

Cazul Suediei

Până la sfârşitul anilor ‘80 Suedia deţinea surplus bugetar. După aceasta perioadă a intrat în colaps, la sfârşitul anilor ’90 având loc o creştere masivă a datoriilor guvernamentale, ca în 5 ani, valoarea datoriilor să se dubleze. Autorităţile suedeze au considerat că procesul bugetar în sine a determinat deteriorarea balanţei, astfel, formularea procesului bugetar a suferit o serie de schimbări. Au fost introduse măsuri menite să crească transparenţa tranzacţiilor. Anul fiscal a fost transformat în calendaristic, iar bazele legale pentru bugetare au fost întărite.

Noua formulare a procesului bugetar are 3 faze:

- FAZA I: Bugetul cadru multi-anual. Este responsabilitatea Ministerului de Finanţe, iar această fază conduce la formarea de baze subsecvente ale procesului bugetar

- FAZA II: Întâlnirea Cabinetului de Buget. Este o decizie colectivă a Cabinetului, iar în aceasta fază se face alocarea resurselor la nivel macro, însă se decide şi nivelul total al fondurilor pentru cele 27 de arii de cheltuieli.

- FAZA III: „Fiecare Ministru este propriul Ministru de Finanţe”. Fiecare minister este responsabil pentru alocarea nivelului de fonduri în aria lor de cheltuieli, mai precis, pe fiecare entitate individuală. Avand în vedere ca în Suedia exista 13 ministere, fiecărui minister îi revine mai mult de o arie de cheltuieli.

Programarea formulării bugetului suedez se realizează după cum urmează :

- ianuarie-mai: Ministrul de Finanţe înoieşte bugetul cadru multi–anual bazându-se pe propunerile de buget venite de la ministerele beneficiare

- mijlocul lunii martie: Ministrul de Finanţe prezintă cabinetului recomandările sale de buget pentru anul în curs şi urmatorii 2 ani.

- sfârşitul lunii martie: Cabinetul stabileşte nivelul total al cheltuielilor pentru anul în curs şi urmatorii 2 ani, indicând nivelul fondurilor pentru cele 27 de arii de cheltuieli.

- 15 aprilie: Ministrul de Finanţe prezintă politica fiscală Parlamentului.

- aprilie-mai Ministerele beneficiare îşi finalizează alocaţiile pe fiecare entitate în cadrul ariei de cheltuieli respective

Fisiere in arhiva (1):

  • Procesul Bugetar in Suedia.doc