Procesul de Extindere al Uniunii Europene și Consecințele Sale Economice la Nivel Inter și intra-regional

1. Rezumat

Prezentul referat include momentele extinderii Uniunii Europene precum si consecințele rezultate in urma acestui proces.

Extinderea Uniunii Europene se referă la aderarea pe parcursul timpului a noi state la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeana a fost creată de șase state fondatoare în 1952 (Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg si Olanda). În timp au avut loc șase valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania și Portugalia; 1995: Austria, Finlanda și Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria; 2007: Romania și Bulgaria).

Integrarea europeană reprezintă un proces gradual de schimbare pentru economia și societatea românească in ansamblu, care, prin transformările aduse, implică efecte pozitive semnificative dar și o diversitate de costuri.

2. Cuvinte cheie

Comunități europene, politica regională, indicatori macroeconomici, extinderea Uniunii Europene

3. Introducere

Extinderea este una dintre cele mai importante instrumente de politică ale UE, întrucât, așa cum evenimentele recente au demonstrat, unul dintre principalele motive care au stat la baza transformării statelor Europei centrale și de est în state moderne și cu democrații funcționale a fost tocmai dorința de a adera la Uniune. Extinderea UE este un proces gestionat atent care ajuta țările implicate să se dezvolte, promovează pacea, stabilitatea, prosperitatea, democrația, drepturile omului, primatul statului de drept și economia de piață pe tot teritoriul european

Momente cheie în extinderea Uniunii Europene:

- 18 aprilie 1951: pe baza planului Schuman, Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg și Olanda semnează Tratatul de la Paris, primul document al viitoarei Uniuni Europene.

- 1 ianuarie 1973: Danemarca, Irlanda și Marea Britanie adera la UE

- 1 ianuarie 1981: Grecia adera la UE

- 1 ianuarie 1986: Spania și Portugalia adera la UE

- 1 ianuarie 1995: Austria, Finlanda și Suedia adera la UE

- 1 mai 2004: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia devin membre UE

- 1 ianuarie 2007: Bulgaria și România adera la UE

În prezent Uniunea Europeană are 27 de membri, dintre care șase membri fondatori din 1951. Comunitățile europene, constituite conform regulilor dreptului internaţional, sunt organizaţii internaţionale având calitatea de organizaţii regionale deschise de tip specializat (cu trăsături specifice)

Calitatea de stat membru nu este limitată la fondatori, la Comunităţi putând adera şi alte state europene (fără să fie prevăzută posibilitatea retragerii sau excluderii statelor membre). Dispoziţiile tratatelor au reglementat doar condiţiile de formă şi de procedură ale aderării , practica degajând o serie de alte condiţii, cum ar fi: acceptarea tuturor realizărilor comunitare; aderarea concomitentă la cele trei comunităţi; aderarea progresivă; aderarea nu poate să pună în pericol obiectivele fundamentale ale Comunităţilor.

Alte condiţii pentru admisibilitatea cererii de aderare sunt fie de natura principială, nesancţionate din punct de vedere juridic (cum ar fi acceptarea integrală de către statele candidate a dreptului comunitar originar, cât şi a dreptului derivat şi a principiilor generale) fie de natură politică, cum ar fi menţiunea din preambulul Tratatului C.E.E. - ca statele fondatoare invită să se asocieze efortului lor şi celelalte popoare din Europa "care impărtăşesc idealul lor", fiind "hotărâte să intărească menţinerea păcii şi a libertăţii". Constituite iniţial din şase state membre, (Belgia, Franţa, Italia, Olanda, Germania, Luxemburg).