Programul de Convergenta 2009 - 2012

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Programul de Convergenta 2009 - 2012.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Programul de Convergenta prevede un set cuprinzator de masuri de politica economica pentru corectarea deficitului bugetar, precum si pentru eliminarea carentelor structurale care afecteaza competitivitatea economiei si progresul in domeniul convergentei reale.

Actualizarea Programului de Convergenta a luat in considerare ultimele evolutii ale mediului economic intern si international si s-a bazat pe cadrul legislativ in vigoare, precum si pe prevederile bugetului aprobat pe anul 2010.

Programul de convergenta este un program multianual care fundameanteaza si evidentiaza calitatea si consistenta politicilor macroeconomice de crestere si stabilitate economica si bugetara, dar si a perspectivelor de convergenta reala si nominala a statelor membre care nu au aderat la moneda euro. In conformitate cu cerintele Comisiei Europene, Programul de Convergenta se actualizeaza anual si se transmite, spre analiza, la Comisia Europeana.

Editia a patra a Programului de Convergenta arata intentia Romaniei de a evita depasirea limitei de 3% din PIB a deficitului bugetar pe termen mediu. Strategia bugetara a Guvernului urmareste intarirea increderii pietelor financiare si stabilitatea finantelor publice pe termen scurt si mediu, prin promovarea unei combinatii de masuri coerente care sa conduca la o ajustare a deficitelor bugetare, la o diminuare a nevoii nete de finantare a sectorului guvernamental in conditiile alocarii unui nivel ridicat de resurse pentru investitiile publice. Programul de Convergenta mentine angajamentul privind adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2015 si estimeaza o crestere economica de 1,3% in 2010, care se va ajunge la 3,7% in 2012, concomitent cu reducerea inflatiei si imbunatatirea ocuparii.

Strategia economica pe termen mediu, prevazuta in Program, vizeaza urmatoarele obiective:

- reluarea procesului de crestere economica si crearea de noi locuri de munca,

- ajustarea deficitului public si a deficitului de cont curent pana la valori la care sa faca posibila finantarea lor si continuarea dezinflatiei,

- protejarea categoriilor de populatie afectate de criza economica. Alte obiective sunt imbunatatirea predictibilitatii si performantelor politicii fiscale pe termen mediu,

- utilizarea eficienta a fondurilor UE, asigurarea sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung,

- restructurarea si eficientizarea administratiei publice,

- implementarea angajamentelor asumate fata de FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala.

Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice reprezintă o preocupare a tuturor ţărilor din UE, într-o măsură care diferă însă considerabil, de la o ţară la alta.

Comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Joaquin Almunia afirma ca “abordarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice este unul dintre motoarele principale ale strategiei noastre de ieșire din criză; trebuie să sprijinim în continuare redresarea economică, dar măsurile luate pentru creșterea încrederii și sprijinirea cererii pot da rezultate doar dacă sunt percepute de opina publică și de diferitele piețe ca fiind temporare și conforme cu măsurile de sustenabilitate pe termen lung. Prin elaborarea de strategii pentru perioada care va urma crizei vom întări eficiența măsurilor de sprijin pe terme scurt și vom crea condițiile pentru o creștere economică susținută și echilibrată.”

In ceea ce priveste evolutia sustenabilitatii la nivelul pensiilor din Romania s-a facut o evaluare a cheltuielior legate de îmbătrânirea populaţiei în perioada 2008-2060, fiind prima participare a Romaniei la o prognoza pe termen lung.

Tinând cont de aceste evoluţii dar şi de recomandările Comisiei Europene, România s-a angajat să reformeze sistemul public de pensii pe baze mai sustenabile si sa încurajeze dezvoltarea sistemelor de pensii private. Prognoza demografică evaluează că România va experimenta un proces accelerat de îmbătrânire a populaţiei (reducerea cu circa 35%) în perioada 2007-2060, ca rezultat al ratei mici de fertilitate. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele în vârstâ de muncă (15- 64 ani), se va dubla, ceea ce înseamnă că peste 20-40 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.

Este necesară creșterea vârstei de pensionare efectivă, în concordanță cu creșterea speranței de viață a cetățenilor. Mai multe țări examinează acum pașii de urmat în acest sens. Niciodată până acum oamenii nu au trăit mai mult sau în condiții de sănătate mai bune. Dacă politicile actuale nu sunt schimbate, vârsta medie la care cetățenii ies de pe piața muncii în UE va crește doar cu un an – de la 62 la 63 de ani – până în 2060. Cu toate acestea, se așteaptă ca speranța de viață la 62 de ani să crească cu șase ani în aceeași perioadă, trecând de la 20,2 la 26,2 ani.

Sistemele de pensii trebuie să fi e sustenabile din punct de vedere fiscal şi politic, astfel încât să atingă obiectivul de asigurare a veniturilor necesare pentru oamenii vârstnici.

De-a lungul timpului, nevoia de reformă a sistemelor de pensii a devenit din ce în ce mai presantă, pentru multe ţări, fie datorită îmbătrânirii populaţiei, aşa cum se întâmplă, în general, în ţările europene, fie datorită unui management defectuos al proceselor de reformă economică sau al sistemelor de pensii.

Unele ţări au încercat reformarea sistemelor de pensii prin forţe proprii, ca şi în cel al României.

În noiembrie 2009, în România erau 5,54 de milioane de pensionari şi 5,65 milioane de contribuabili la sistemul public de pensii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Programul de Convergenta 2009 - 2012.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA- IASI CENTRUL DE STUDII EUROPENE