Protectia si Conservarea Fondului Piscicol

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Protectia si Conservarea Fondului Piscicol.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Protecţia fondului piscicol se realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea biodiversităţii.

Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele ţării, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibiţie din anul următor.

În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibiţie se va specifica durata de prohibiţie.

Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiţie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, să modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibiţie şi speciile prohibite menţinând însă numărul total de zile.

Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane.

Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:

a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin;

b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale;

c) setci monofilment în toate apele;

d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific;

e) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă;

i) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaia, japca şi orice alt fel de unelte înţepătoare sau agăţătoare.

Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă, ce se delimitează în teren prin semne distincte.

Zonele de protecţie piscicolă pot fi:

a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului;

b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

c) de protecţie pentru iernarea peştelui.

Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului.

Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicolă, pentru o anumită perioadă, pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.

Prin excepţie de la prevederile de la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;

b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.

Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, împreună cu administratorii statului, încurajează şi promovează programele de redresare a populaţiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:

a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere;

b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv, lipan, lostriţă şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică;

c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor;

d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor periclitate.

În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări.

Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, va putea declara regiuni de cruţare anumite părţi din Dunăre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum şi zone de la ţărmul Mării Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", conform prevederilor legale.

În apele declarate regiuni de cruţare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undiţa, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetaţiei, extragerea balastului, vânatul, creşterea animalelor, turismul.

Administratorii au obligaţia să marcheze perimetrele regiunilor de cruţare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale.

În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi activităţi:

Fisiere in arhiva (1):

  • Protectia si Conservarea Fondului Piscicol.doc