Protocolul de la Kyoto

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Protocolul de la Kyoto.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

I INTRODUCERE
II PREMISE SI CONSIDERATII GENERALE
III MECANISMELE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO
IV OGANISMELE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO
V IMPACTUL PROTOCOLULUI DE LA KYOTO IN EUROPA
VI STRATEGIA ROMANIEI PRINVIND PREVEDERILE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO
VII EVENIMENTE INTERNATIONALE CE AU CA SUBIECT PREVEDERILE PROTOCOLUL DE LA KYOTO
VII CONCLUZII

Extras din document

I. INTRODUCERE

Incălzirea globală este o problemă ce ne pune în pericol viitorul ca omenire, ar trebui sa ne preocupe pe toti ; indiferent de virsta sau preocupări . Aparută o data cu poluarea,incalzirea globala poate fi luata ca un pericol mondial,schimbarea climatica constituind o amenintare la fel de grava ca şi terorismul.

Si totusi noi, omenirea, suntem principalii vinovati. Raportul expertilor Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbarea Climatica recunoaste ca in proportie de 90% fiintele umane sunt principala cauza a incalzirii globale.Raportul din2001 considera ca incalzirea globala este motivata de gazele cu efect de sera.In schimb,cel de anul trecut ,mult mai radical, admitea ca activitatea umana , spre exemplu despaduririle, consumul de petrol si arderea combustibililor rezultati din fosile,este responsabila in mare parte de incalzirea globala,fara precedent in ultimii 10.000de ani.

Chiar si cei mai sceptici specialisti recunosc faptul ca in ultimul secol s-au produs schimbari climatice, suprafata Pamantului s-a incalzit cu 0,3-0,6°, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 1860, de cand au inceput sa se inregistreze fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o multime de evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume, precum: valuri de caldura, inundatii, uragane, furtuni.

Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania, cu precadere in ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variatii mari de temperatura, iar in anul care tocmai a trecut s-au inregistrat multe fenomene meteorologice deosebite.

In anul 2000 temperatura medie pe tara a fost cu 1,8°C mai ridicata decat normala climatologica (8,3°C). Fata de valorile medii multianuale, temperaturile medii ale anului 2000 au prezentat abateri pozitive cuprinse intre 0 -1°C in centrul tarii si intre 1-2°C in cea mai mare parte a teritoriului.

Temperaturile maxime din acest an au depasit 40°C in sudul tarii, fiind consemnate in zilele de 4-5 iulie si 21-22 august. Temperatura maxima anuala a fost de 43,5°C inregistrata la Giurgiu in ziua de 5 iulie.

Temperaturile minime s-au inregistrat in zilele de 25-26 ianuarie, valorile acestora fiind sub -25°C in zona montana, pe areale restranse din nord-vestul, sud-vestul si sudul tarii, iar in depresiunile din estul Transilvaniei acestea au scazut sub -30°C. Temperatura minima anuala a fost de -33,1°C semnalata la Miercurea Ciuc in ziua de 26 ianuarie.

Precipitatiile cazute pe intreg teritoriul tarii in anul 2000 (430,7 mm) comparativ cu normala climatologica (647,0 mm) au prezentat un regim deficitar.

Cantitatea anuala de precipitatii cazuta la nivelul intregii tari a fost cu 33,4% mai redusa decat cantitatea medie multianuala, abaterile fata de media multianuala fiind mai reduse cu 20 - 40% in centrul si estul tarii si cu 40 - 60% in vestul si sud-vestul teritoriului. Exceptand lunile ianuarie, martie si septembrie, in care regimul precipitatiilor a fost excedentar, in celelalte luni din an precipitatiile au fost deficitare.

De exemplu: in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii pe tara a fost de 3,2 mm. (normala climatologica fiind 38,0 mm). In Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de curbura precipitatiile au fost inexistente.

II . PREMISE SI CONSIDERATII GENERALE

Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman, pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare. În urma conferinţei au rezultat: Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii.

În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, la care s-au reunit 115 de conducători ai statelor lumii. Cu această ocazie, pe plan internaţional, a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. În urma conferinţei au rezultat:Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii.

În 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări s-au reunit la întâlnirea la nivel mondial de la Rio de Janeiro pentru a încerca să răspundă crizelor globale de mediu. S-a convenit stabilirea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) care să creeze cadrul general al acţiunilor inter-guvernamentale de răspuns la provocarea prezentată de schimbările climatice. S-a recunoscut cu acest prilej că sistemul climatic este o resursă comună a cărei stabilitate poate fi afectată de emisiile de dioxid de carbon şi gaze cu efect de seră. Obiectivul UNFCCC este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropică nocivă cu sistemul climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producţia d alimente să nu fie ameninţată şi să permită continuarea dezvoltării economice într-o manieră durabilă.”

În 1994, România a ratifiat UNFCCC prin Legea 24/1994. Prin semnarea UNFCCC şi adoptarea ţintei de reducere, România şi-a manifestat în mod clar preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această Convenţie.

Conform cu această lege: Se pune la dispoziţia conferinţei părţilor, conform art.12, inventarele naţionale ale emisiilor antropice, pe baza surselor acestora şi ale absorbanţilor tuturor GES, nereglementate de Protocolul de la Montreal, recurgând la metode comparate care vor fi aprobate de conferinţa părţilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Protocolul de la Kyoto.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE