Puterea Executiva. Presedintele Republicii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Puterea Executiva. Presedintele Republicii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1.ALEGEREA PREŞEDINTELUI ŞI MANDATUL PREZIDENŢIAL
2.ROLUL ŞI LOCUL INSTITUŢIEI PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
3.ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI REPUBLICII
4.ACTELE PREŞEDINTELUI REPUBLICII
5.RĂSPUNDEREA PREŞEDINTELUI REPUBLICII

Extras din document

Puterea executivă, a doua componentă a puterii publice, denumită şi puterea sau autoritatea administrativă a statului presupune un sistem de organe ale statului (executivul) căruia îi este încredinţată activitatea specifică şi fundamentală de punere în executare şi organizarea executării în concret a legilor.

În România executivul este dualist, format din Preşedintele Republicii şi Guvern, fiecărei autorităţi fiindui stabilite atribuţii specifice, pe care le exercită relativ independent.

Alături de Preşedintele Republicii şi de Guvern mai includem în puterea executivă ceea ce Constituţia numeşte Administraţie publică (capitolul V Titlul III din Constituţie):

- ministerele şi alte organe de specialitate,

- autorităţi administrative autonome,

- consilii locale,

- primari,

- consilii judeţene,

- prefecţi.

1. ROLUL ŞI LOCUL INSTITUŢIEI PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

Constituţia României îi conferă Preşedintelui Republicii o poziţie aparte în structura organizatorică a statului, caracterizată prin funcţiile care îi sunt conferite:

1. de reprezentare a statului român – rezultă din caracterul reprezentativ al instituţiei, Preşedintele fiind ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Acest lucru îi conferă şefului statului o reprezentativitate egală cu cea a puterii legiuitoare.

2. funcţia de garant – Preşedintele României este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriului şi garantul Constituţiei, veghind la respectarea ei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice

3. funcţia de mediator - este mediator între puterile statului şi între stat şi societate, rol fundamentat pe două aspecte: reprezentativitatea şi neapartenenţa la nici un partid politic.

Preşedintele are un triplu rol: 1. şef al statului

2. şef al executivului

3. mediator

2. ALEGEREA PREŞEDINTELUI ŞI MANDATUL PREZIDENŢIAL

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, prin scrutin uninominal majoritar, în două tururi. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine un asemenea rezultat, se organizează cel de-al doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii plasaţi pe primele două locuri în primul tur. Va fi declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi (majoritate relativă).

Pentru a putea candida pentru funcţia de Preşedinte, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să aibă cetăţenia română

2. să aibă domiciliul în ţară

3. să fi împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani

4. să aibă drept de vot

5. să nu fi deţinut deja două mandate prezidenţiale în România

6. să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice

Se pot prezenta la alegeri persoane propuse de partide politice sau alianţe politice ori candidaţi independenţi.

Propunerile pentru candidaturi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile se depun în scris şi trebuie semnate de preşedintele partidului politic sau al alianţei politice ori de candidat, dacă este independent. Trebuie însoţite de declaraţia de acceptare a candidatului, de declaraţia de avere, de declaraţia pe propria răspundere de apartenenţă sau neapartenenţă ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică şi lista susţinătorilor a căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

Candidaturile înregistrate pot fi contestate, soluţionarea unei asemenea contestaţii fiind dată în competenţa Curţii Constituţionale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Puterea Executiva. Presedintele Republicii.doc