Raportul juridic de drept al afacerilor

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Raportul juridic de drept al afacerilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Raportul juridic este o relație socială stabilită între două sau mai multe persoane, fizice sau juridice, reglementată de o normă juridica specifică (de exemplu: vânzarea-cumpărarea, schimbul de bunuri,prestarea de servicii, executarea de lucrări etc.). Având în vedere particularitățile dreptului afacerilor, considerăm că, dintre definițiile raportului juridic întâlnite în literatura de specialitate, o foarte mare adaptabilitate pentru definirea raportului juridic de drept al afacerilor este cea conform căreia raportul juridic este o relație socială prin care se urmărește satisfacerea unor interese materiale sau de altă natură, reglementată de norma juridică, în care părțile apar ca titulare de drepturi, și corelativ, de obligații reciproce, realizate, la nevoie, cu sprijinul forței publice.

Formarea oricărui raport juridic este condiționată de existent concomitentă a următoarelor premise: norma juridică, subiectele de drept și faptele juridice.

Normele juridice reglementează conduita subiectelor, fie cu titlu de conferire a unui drept, fie cu titlu de instituire a unei obligații. Astfel, norma juridică are o contribuție majoră la formarea raportului juridic de drept al afacerilor, determinând capacitatea subiectelor de drept participante, drepturile și obligațiile acestora și împrejurările în care raportul juridic se declanșează.

Subiectele de drept sunt reprezentate de persoanele fizice și juridice care participă la raportul juridic, titulare de drepturi și obligații și având capacitate juridică. Pentru formarea unui raport juridic,este necesară participarea a cel puțin două persoane care devin astfel titulare de drepturi și obligații în cadrul raportului respectiv. În general, în dreptul privat, titularul drepturilor este denumit creditor, în timp ce titularul obligațiilor poartă denumirea de debitor. Pot exista și raporturi juridice caracterizate prin aceea că unul dintre subiecte este titularul exclusiv al drepturilor, iar celalalt devine titularul exclusiv al obligațiilor.

Un raport juridic de drept al afacerilor nu se poate naște doar prin existența subiectelor de drept între care acesta se formează și a normelor juridice care îl reglementează. Formarea unui asemenea raport juridic depinde și de un fapt juridic, respectiv de existent unei împrejurări care să îl declanșeze. O astfel de împrejurare poate să depindă de voința subiectelor raportului juridic (acțiuni umane) sau să fie independente de aceasta (evenimente).

Acțiunile umane se clasifică în acțiuni săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic (acte juridice - încheierea unui contract, înregistrarea unei societăți etc.) și acțiuni săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice, dar de care legea leagă totuși producerea unor asemenea efecte. Faptele juridice pot fi la rândul lor fapte juridice licite (de exemplu crearea unei opere științifice care dă naștere unui drept de autor) sau fapte juridice ilicite.

Evenimentele reprezintă faptele produse în absența oricărei voințe umane, dar cărora legea le conferă semnificație juridică, de producerea lor legându-se nașterea unor raporturi juridice. În doctrină, evenimentele sunt subclasificate în fapte biologice (nașterea, decesul, împlinirea unei vârste de către persoana fizică) și fapte fizice (inundații, cutremure, trăsnete, deplasări de pământ)

Raportul juridic are caracter social, în sensul că acesta poate fi stabilit doar între persoane fizice, între persoane juridice sau între persoane fizice și persoane juridice. Nu toate relațiile sociale sunt raporturi juridice, întrucât nu toate sunt reglementate de norme juridice, de exemplu, menționăm că relațiile religioase, politice, de prietenie sau colegialitate nu se înscriu în această categorie.

Raportul juridic are caracter dublu volițional, întrucât, pe de o parte, acesta este reglementat de o normă edictată în baza voinței statului exprimată de organul legiuitor, iar, pe de altă parte, raportul juridic se naște din voința uneia sau a tuturor părților, în măsura în care aceștia își manifestă voința de a da naștere, modifica sau stinge acest raport.

Spre exemplu, un raport juridic având ca premisă un contract de vânzare-cumpărare se va naște ca urmare a manifestării exprese, atât a voinței concordante a cumpărătorului și a vânzătorului, cât și a voinței statului, exprimată în normele juridice incidente în materie. Voința părților trebuie să fie, însă, pe deplin concordantă cu voința statului exprimată în norma de drept.

Raportul juridic de dreptul afacerilor se caracterizează prin aceea că părțile pot avea o poziție de egalitate juridică, atunci când ne referim la relații guvernate de normele dreptului privat, în situațiile în care se încheie, se modifică sau se desființează raporturi de afaceri (spre exemplu, contracte).

Totodată, într-un raport juridic de dreptul afacerilor putem vorbi despre o poziție de subordonare juridică a părților, atunci când ne referim la relațiile guvernate de dreptul public, respectiv în cadrul raporturilor juridice în care una dintre părți este statul sau organele reprezentative ale acestuia (Oficiul Registrului Comerțului, Administrația Fiscală etc.).

Spre exemplu, profesionistul comerciant persoană fizică sau persoană juridică nu poate să exploateze legal o întreprindere sau să-și înceapă activitatea fără a se înscrie în registrul comerțului, fără să se înregistreze fiscal și să achite taxele și impozitele generate de

activitatea sa de afaceri.

Raportul juridic de drept al afacerilor cuprinde următoarele elemente:

Subiectele raporturilor juridice sunt reprezentate de persoanele titulare de drepturi și obligații între care se stabilesc aceste raporturi.

Subiectele pot fi persoane fizice (fiecare individ) sau personae juridice (colective de indivizi, care au o organizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu și un scop în acord cu interesele generale ale societății).

Conținutul raportului juridic este format din ansamblul drepturilor subiective și al obligațiilor pe care le au subiectele raportului juridic respectiv.

Obiectul raportului juridic constă în conduita părților, adică în acțiunile sau inacțiunile la care sunt îndreptățite sau sunt obligate părțile.

În cadrul unui raport juridic pot participa două categorii de subiecte de drept: persoanele fizice și persoanele juridice.

Calitatea de persoană fizică o are omul, privit individual, ca titular de drepturi și obligații.

Pe lângă acestea, subiecte ale raportului juridic pot fi și colectivitățile de indivizi, adică persoanele juridice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Raportul juridic de drept al afacerilor.docx

Bibliografie

- Dreptul afacerilor, Anul I, Semestrul II/ Constantin Tănase- Galați:Editura Universitară Danubius, 2015
- Dreptul afacerilor : raportul juridic de drept al afacerilor : contractul / Maria Dumitru, Camelia Ignătescu - București : Editura Hamangiu, 2013