Raporturi Determinative între Criza Financiară și Cea Economică în Contemporaneitate

INTRODUCERE

"unii bancheri iresponsa¬bili au inoculat populaţiei ideea că se poate cumpăra la nesfârşit pe credit. Sistemul a funcţionat o pe¬rioa¬dă, s-au strâns datorii peste da¬¬torii, dar economia mondială a intrat acum în colaps. Bancherii şi-au luat însă comisioanele grase din morişca financiară declanşată, lăsând acum greul pe umerii plătitorilor de im¬pozite. Despre un asemenea pericol avertiza cu 250 de ani în urmă Adam Smith, părintele teoriei economiei de piaţă. El vorbea atunci despre moralitate în economie ’’.

Cu toţii ne întrebăm în ce măsură vom fi afectaţi de criza economică prin care trece lumea de astăzi. Această criză a fost produsă, între altele şi de comportamente financiare iresponsabile şi îndoielnice. Soluţia crizei nu poate veni decât dintr-o repunere a sferei economice şi financiare pe un fundament moral ferm.

Netratarea responsabilă şi imperativă a problematicii crizei poate genera convulsii sociale deosebit de mari ,determinând reacţii în lanţ greu de controlatşi poate greu de oprit.

Criza economică la nivel mondial pune mari probleme în ceea ce marii specialişti in economie ,incercau să stabilească şi să implanteze –fenomenul de globalizare. Privită dintr-un unghi comic se poate spune cu umbră de regret ca unul din elementele fundamentale ale globalizarii şi mondializării, unificarea economică este pe cale să se realizeze - falimentul incepe să capete aspecte ale globalizării sau mai bine spus se pare ca marea criza economică a muşcat deja adinc in fenomenul globalizării. Aceasta este prima criză sincronizată, la nivel global. Este prima dată când economiile se contractă simultan.(pentru prima dată din 1947).

.CONCEPTE-CHEIE TRATATE

1. Investiţiile directe - Retehnologizare

2. Dezvoltarea ramurilor de producţie - Dezvoltarea infrastructurii economice

3. Modernizarea şi echilibrarea sistemulului financiar - bancar

- Piata monetară - Cererea de monedă

- Echilibrul monetar - Masa monetară

4. Eficienţa economică şi productivitate

5. Piaţa muncii.Cererea şi oferta de muncă

TRATAREA SUBIECTULUI

Probabil că nimica nu putea opri ceea ce omul în nebuna goană a acaparării puterii, a setei de supremaţie neconditionată, a dorinţei uneori nejustificate de a stăpîni şi ceea ce nu era imperativ existenţei sale ,a uitat să mai facă ceva.A uitat să creeze ,,nevoia de nevoi”. Nevoia de necesitate, de trebuinţe, de existentă a unei societăţi care trebuie să producă pentru a consuma şi care apoi trebuie să consume pentru a produce.Şi toate aceste intr-un ritm care să dea dependenţă determinativă raporturilor de consum şi de producţie fără ca nici una dintre ele să nu o sufoce pe cealaltă.

Cert este că între cele două fenomene majore ale crizei la nivel mondial - economică şi financiară - ,există o strânsă relaţie determinativă atât la nivel conceptual cât şi la nivel practic, procedural.

Înca din antichitate ,de pe vremea cind omul a început să aibe habar despre valoarea muncii sale şi despre faptul că munca lui de creaţie este unică ,odată cu începerea trocului pentru produse, omenirea a înteles că pentru fiecare muncă efectuată, pentru fiecare lucru realizat trebuie plătit un anumit preţ. Trecerea timpului a determinat apariţia de nevoi sociale tot mai mari, tehnologia a evoluat din dorinţa oamenilor de deveni stăpâni tot ceea ce îi înconjoară, nevoia de cunoaştere şi de confort a început să devină în unele ramuri sisteme prioritare de existentă şi de aici au inceput să apară instituţii care dispuneau de resurse financiare concentrate şi care erau dispuse să împrumute pentru realizarea proiectelor contra unei dobânzi sau a unor comisioane,acţiuni sau dividende.Aşa au luat naştere băncile,consorţiile financiare ,giganţii lumii care au ajuns in zilele noastre să deţină puteri şi influenţe mai mari decit state independente ,determinate geografic cu identităţi puternice şi care in plan vizual lasă imprersia unor puteri de netăgăduit.