Raporturile de Drept Administrativ

Raporturile de drept administrativ

1. Conceptul de raport de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ reprezintă relaţiile sociale care au fost reglementate, direct sau indirect, adică prin intervenţia unor fapte juridice, de către normele dreptului administrativ .

Cu alte cuvinte, raporturile de drept administrativ sunt relaţii sociale ce se formează, în principal, în legătură cu organizarea şi exercitarea competenţei organelor administraţiei publice, relaţii sociale ce sunt supuse reglementărilor dreptului administrativ.

Într-o altă formulare, raportul juridic administrativ a fost definit ca acel raport social reglementat de normele dreptului administrativ care intervine în cadrul şi pentru realizarea funcţiei executive a statului .

Ca orice raport juridic, cel administrativ, are la baza apariţiei sale trei premise:

a) existenţa unei norme juridice aplicabile - care reglementează anumite segmente ale activităţii administraţiei publice

b) existenţa subiectelor de drept

c) faptul administrativ

2. Trăsăturile raportului de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ se caracterizează prin trei trăsături esenţiale :

- unul dintre subiecte este întotdeauna un purtător al autorităţii publice, determinând, în condiţiile legii un anumit comportament din partea celuilalt subiect. Acesta, potrivit Constituţiei ar putea fi: statul, prin organele sale, unităţile administrativ teritoriale, un organ al administraţiei publice, dar poate fi şi o altă autoritate publică.

- sunt raporturi de putere care apar în sfera relaţiilor sociale, reglementate de dreptul administrativ. Sunt în acest sens, raporturi care se nasc în cadrul şi în vederea realizării puterii executive a statului. Raporturile de drept administrativ se disting astfel de celelalte ramuri de drept public( drept constituţional, drept penal).

- sunt raporturi de subordonare ale unuia dintre subiecţi faţă de celălalt. Acest raport de inegalitate, de supraordonare a autorităţii administrative este ceea ce deosebeşte dreptul administrative de orice subramură a dreptului privat unde subiectele, oricare ar fie le, se află în raport de egalitate.

3. Structura raportului de drept administrativ

Raportul de drept administrativ se compune, ca orice raport juridic, din trei elemente:

- subiecte

- obiect

- conţinut

Raportul de drept administrativ presupune existenţa a cel puţin două persoane, denumite subiecte. În anumite raporturi, unul dintre subiecte este titular de drepturi, iar celălalt este titular de obligaţii, în timp ce în alte categorii de raporturi de drept administrativ, ambele subiecte pot fi titulare atât de drepturi cât şi de obligaţii. Subiectul titular de drepturi se numeşte subiect activ, iar subiectul titular de obligaţii se numeşte subiect pasiv.

Deoarece activitatea de administrare este realizată în principal de autorităţile administraţiei publice şi, în subsidiar, de autorităţile publice, cel puţin unul din subiectele raporturilor de drept administrativ este investit cu prerogative de putere publică.

Un raport de drept administrativ se poate stabili între:

- două autorităţi ale administraţiei publice (ex. între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei)

- o autoritate a administraţiei publice şi o altă autoritate publică (ex. între Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti)

- o autoritate a administraţiei publice şi un organism non-guvernamental (Ministerul Justiţiei şi Asociaţia Magistraţilor)

- o autoritate a administraţiei publice şi o instituţie social-culturală sau un agent economic ( Primăria Municipiului Iaşi şi S.C. Antibiotice Iaşi S.A)

- o autoritate a administraţiei publice şi o persoană fizică (Primarul Sectorului 1 şi cetăţenul Popescu privind cererea de acordare a autorizaţiei de construcţie)