Raspunderea Administrativ Patrimoniala

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Raspunderea Administrativ Patrimoniala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Grigore Mihai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Răspunderea administrativ patrimoniala 1
1.1.Fundamente constituţionale şi legale privind răspunderea administrativ patrimonială . 2
1.2. Definire. 5
1.3. Tipuri de acţiuni in angajarea răspunderii administrativ - patrimoniale 6
1.4. Autorităţile publice competente sa soluţioneze acţiunea privind răspunderea administrativ - patrimoniala . 6
1.5. Natura prejudiciului a cărui reparaţie poate fi solicitata prin acţiunile privind răspunderea administrativ-patrimoniala a autorităţilor publice . 6
1.6. Forme ale răspunderii administrativ patrimoniale . 7
1.7. Răspunderea patrimoniala exclusiva a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare . 9
1.8 Răspunderea solidara a autorităţilor publice si a funcţionarilor pentru prejudicii produse prin acte administrative, tipice sau asimilate. 10
Bibliografie 13

Extras din document

Răspunderea administrativ patrimonială

1.1. Fundamente constituţionale si legale privind răspunderea administrativ patrimonială

Principii constituţionale care se referă la răspunderea pentru daunele aduse persoanelor fizice şi juridice de către stat, autorităţi publice sau funcţionari publici sunt : statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale; autorităţile publice răspund patrimonial pentru pagubele cauzate prin acte administrative sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, cu posibilitatea introducerii în cauză a funcţionarului vinovat de încălcarea legii; funcţionarul public împotriva căruia s-a formulat personal acţiunea în justiţie, răspunde solidar cu autoritatea publică administrativă pentru pagubele produse în condiţiile precizate.

Constituţia României cuprinde numeroase prevederi care constituie fundamentul juridic al răspunderii administrativ-patrimoniale. Este suficient să amintim dispoziţiile art. 21, potrivit cărora orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, nici o lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept, şi ale art. 52, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. În acest din urmă articol, la alin. (3) se mai prevede că “statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 504 din Codul de procedură penală, care prevăd că orice persoană care a fost condamnată are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a stabilit, prin hotărâre definitivă, că nu a săvârşit fapta imputată ori că acea faptă nu există. Acelaşi drept îl are şi persoana care a fost arestată, iar ulterior a fost scoasă de sub urmărire penală sau achitată întrucât nu a săvârşit fapta, ori fapta nu există.

Potrivit art. 52 din Constituţie intitulat dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică: “Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei”. Alin 2: “Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică ”.

Legea organică care reglementează această instituţie este Legea nr. 554/2004. Se instituie astfel o nouă bază legală pentru instituţia răspunderii – administrativ -patrimonială , după ce timp de 14 ani, angajarea răspunderii autorităţilor publice pentru prejudiciile aduse prin acte administrative ilegale sau prin limitele serviciului public prestat cetăţenilor, se făcea în baza unei legi preconstituţionale, pentru a cărei aplicare se făcea raportare la textul Constituţiei, în sensul punerii de acord, a constituţionalizării respectivelor instituţii.

Dată fiind raţiunea de a fi a edificiului constituţional, ca sursă directă sau indirectă a tuturor prerogativelor de administraţie publică, legiuitorul organic are misiunea de a dezvolta dispoziţiile fundamentale, dar numai în acord cu Legea supremă.

Astfel, art.1 din Legea nr. 554/2004 dispune: “Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public” . Pentru că am anunţat că această formă de răspundere se angajează şi pentru limitele serviciului public, ca activitate organizată de stat sau de autorităţile publice, evidenţiem prevederea deosebită cuprinsă în dispoziţiile art. 52 alin. 3 din Constituţie potrivit căreia se consacră o formă specială a răspunderii administrativ-patrimoniale, anume răspunderea patrimonială a statului, dar şi a magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Raspunderea Administrativ Patrimoniala.doc