Răspunderea Contravenționala în Dreptul Mediului

Răspunderea juridica in dreptul mediului

Din punctul de vedere al importanţei dreptului mediului, în literatura juridicã internaţionalã de specialitate rãspunderea juridicã se considerã ca o altã cale de realizare a unei inţelegeri în protecţia şi dezvoltarea mediului, mai ales în privinţa înnãspririi sancţiunilor juridice aplicabile în acest domeniu.

Prin sancţionarea juridicã a faptelor anti-mediu, pe lângã scopul firesc respectiv, se urmãreşte educarea celui sancţionat şi a celorlalţi cetãţeni pentru formarea acelei conştiinţe ecologice, de mediu în general, fãrã de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluãrii, depoluãrii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de mediu.

Raportul juridic de constrângere, care are în conţinutul sãu o pluralitate de drepturi şi obligaţii, de drept material (substanţial) şi de drept procesual, apare ca rezultat al sãvârşirii unor fapte ilicite şi duce la aplicarea sancţiunilor juridice.

Astfel, orice încãlcare a normelor juridice poate da naştere unui raport juridic de constrângere care se stabileşte între stat şi autorul faptei ilicite.

Atat funcţionarul public cât şi agentul economic,în general orice persoanã fizicã sau ju ridicã, pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru nerespectarea legislaţiei mediului.

Sistemul răspunderii juridice in domeniul protecţiei mediului se constituie din:

- Răspunderea civilă pentru prejudiciul ecologic , cu un regim special diferit de cel al răspunderii civile delictuale reglementate in codul civil ,dreptul represiv al mediului vizand protejuirea valorilor sociale atasate ocrotirii naturii si raspunderea de mediu care urmareste echilibrarea nevoilor economico-sociale cu necesitatea ocrotirii si conservarii mediului.

- Tot in acest context, se confera dreptul la actiune in justitie , in vederea conservarii mediului , indiferent cine a suferit prejudiciul, organizatiilor neguvernamentale

- Astfel pana acum putem afirma ca in domeniul protectiei si conservarii mediului de lege lata opereaza raspunderea cilvila, contraventionala sau penala, carora li se adauga o serie de sanctiuni specifice dreptului mediului.

Formele rãspunderii juridice în dreptul mediului

Rãspunderea socialã:

Aceastã rãspundere implicã sancţionarea socialã a atitudinii persoanei neconcordante cu normele sociale instituite.

Datoritã faptului cã aceastã atitudine a persoanei poate avea loc în cele mai variate relaţii sociale şi rãspunderea socialã îmbracã forme diferite, putându-se vorbi de o rãspundere politicã, moralã, eticã, civilã şi desigur, juridicã.

Rãspunderea juridica:

Aceasta poate interveni în cazul nerespectãrii normelor de conduitã cuprinse în normele de drept, adicã pentru încãlcarea prevederilor legale.

În capitolele XIV-XV din OUG nr.195/2005 sunt stabilite trei forme ale rãspunderii juridice în urmãtoarea formulã:„încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.”.

Eliminarea din textul noii legi a rãspunderii disciplinare şi materiale este pe deplin întemeiatã, pentru cã material şi disciplinar pot fi traşi la rãspundere angajaţii de cãtre cei care i-au angajat în cadrul raportului juridic de muncã.

Rãspunderea pentru încãlcarea normelor dreptului mediului, aparţine totuşi, acestei ramuri de drept, tocmai fiindcã prezintã numeroase trãsãturi specifice – specificul obiectului reglementãrii juridice.

Întrucât litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului/ autorizaţiei de mediu se soluţioneazã potrivit legii contenciosului administrativ,conform OUG nr.190/21.11.2005, în cazuri bine justificate şi pentru a preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea cereri.

Rãspunderea contravenţionalã

Rãspunderea contravenţionalã reprezintã acea formã a rãspunderii juridice care constã în aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor vinovate de încãlcarea dispoziţiilor legale care prevãd şi sancţioneazã contravenţiile.

Se recurge adesea la rãspunderea contravenţionalã pentru prevenirea sau combaterea nerespectãrii prescripţiilor legale în materie.

Aceastã formã de rãspundere prezintã avantaje în sensul cã procedura de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale este mult mai rapidã în raport cu celelalte proceduri judiciare iar mãsurile impuse sunt executorii, permiţând o intervenţie urgentã.

Elementul esenţial al acestei rãspunderi îl reprezintã contravenţia.

Din punct de vedere legal (art.1,OG nr.2/2001), contravenţia desemneazã acea faptã sãvârşitã cu vinovãţie, care prezintã un pericol social mai redus decât infracţiunea şi care este prevãzutã şi sancţionatã ca atare prin acte normative.

Este vorba despre incãlcarea reglementãrilor juridice vizând protecţia mediului cu vinovãţie, fiind exclusã rãspunderea fãrã culpã.