Răspunderea contravențională și penală

Raspunderea juridica este una dintre instituţiile de bază ale dreptului care oferă o garantare a transpunerii în practică a principiilor juridice fundamentale. Răspunderea este instituţia juridică ce are drept scop conştientizarea persoanei cu privire la consecinţele faptelor sale, impunând luarea unei măsuri sancţionatorii dacă ordinea de drept nu este respectată cu bună credinţă.

În literatura de specialitate au fost detaliate funcţiile răspunderii juridice ca fiind:

-funcţia educaţională, constând în procesul de învăţare a individului să respecte anumite norme de comportament;

- funcţia preventivă, pornind de la idea că ameninţarea cu o sancţiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea;

- funcţia reparatorie, atunci când încălcarea legii s-a produs şi trebuie reparat prejudiciul astfel cauzat.

Fundamentul răspunderii juridice constă în săvârşirea faptei interzisă de normele dreptului. Funcţie de natura juridică concretă a acestui fundament, normele codului muncii clasifică formele răspunderii juridice de dreptul muncii în:

- răspundere disciplinară, atunci când salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară;

- răspundere patrimonială, când din fapta culpabilă a salariatului rezultă un prejudiciu ce trebuie reparat;

- răspundere contravenţională, când salariatul săvârşeşte o faptă calificată de normele juridice drept contravenţie;

- răspundere penală, când fapta săvârşită este incriminată drept infracţiune.

Aceste forme ale răspunderii juridice nu se exclud una pe cealaltă, ele putând coexista, funcţie de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei de către salariat. Disciplina muncii este o condiţie obiectivă necesară şi indispensabilă desfăşurării activităţii, în fiecare unitate, în condiţii de eficienţă cât mai ridicată. Atât timp cât admitem faptul că salariaţii lucrează sub autoritatea angajatorilor, atunci este firesc ca salariaţii să respecte o anumită disciplină a muncii, aşa cum este ea reglementată prin normele legale în vigoare dar mai ales, în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioară, impus de anagajator.

Raspunderea penala este cea mai grava forma a raspunderii juridice, fiindca ea afecteaza libertatea persoanei in general. Autorii de drept penal considera raspunderea penala ca un raport de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii, intre stat, pe de o parte, ca reprezentant al societatii, si infractor, pe de alta parte, raport complex, al carui continut il formeaza dreptul statului de a trage la raspundere pe infractor, de a aplica sanctiunea prevazuta de lege pentru fapta savarsita, astfel de a-l constrange sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate in vederea restabilirii ordinii de drept si reinstaurarii autoritatii legii.Raspunderea penala duce la aplicarea unei sanctiuni cu pedeapsa inchisorii, cuprinsa intre 15 zile la 30 de ani, sau si pana la detentia pe viata, amenda, interzicerea unor drepturi, interzicerea exercitarii unei profesii, confiscarea averii, confiscarea bunurilor de care s-a folosit infractorul in savarsirea faptei, la care se adauga raspunderea civila catre partea vatamata. Raspunderea penala de dreptul muncii nu se rezuma doar la infractiunile incriminate in codul muncii,codul penal partea speciala cuprinzand reglementarea pentru mai multe tipuri de infractiuni in legatura cu serviciu sau care au drept calificat un salariat.

Art. 277. - Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.

Art. 278. - Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă.

Art. 279. - (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 277 şi 278 acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea persoanei vătămate.

(2) Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Art. 280. - Nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite, a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

Art. 2801 - Incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.” (O.U.G. nr. 65/2005)