Răspunderea contravențională și penală în dreptul mediului

I. Răspunderea contravenţională

Răspunderea contravenţională constituie o formă de răspundere juridică de sine stătătoare care nu face parte din legislaţia (dreptul) muncii .

Codul muncii se referă doar la sancţionarea anumitor contravenţii, iar nu la răspunderea contravenţională în ansamblul ei. Există şi o suită de nenumărate alte contravenţii reglementate prin celelalte acte normative aparţinând legislaţiei muncii.

Conform art.1 din O.G. nr. 2/2001 „Legea contravenţională apară valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită si sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Din definiţie se desprind drept trăsături caracteristice ale contravenţiei:

a. fapta să fie săvârşită cu vinovăţie

b. fapta să prezinte pericol social

c. fapta să fie prevăzută şi sancţionată drept contravenţie prin legi sau alte acte normative;

Contravenţiile sunt:

• principale:

- avertismentul;

- amenda contravenţională;

- prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

• complementare:

- confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;

- suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;

- închiderea unităţii;

- blocarea contului bancar;

- suspendarea activităţii agentului economic;

- retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;

- desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului

Sancţiunile complementare se aplică in funcţie de natura si de gravitatea faptei.

Prin legi speciale se pot stabili si alte sancţiuni principale sau complementare. Sancţiunea stabilita trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.

Confirm art. 7 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, avertismentul constă in atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale. Avertismentul se aplică in cazul in care fapta este de gravitate redusă. Avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sancţionare a contravenţiei nu prevede aceasta sancţiune.

Art. 8 al aceleiaşi ordonanţe precizează: amenda contravenţională are caracter administrativ. Limita minimă a amenzii contravenţionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depăşi:

- 100.000 lei, in cazul contravenţiilor stabilite prin lege si ordonanţă;

- 50.000 lei, in cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale

Guvernului;

- 5.000 lei, in cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale

consiliilor judeţene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

- 2.500 lei, in cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale

consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor si ale sectoarelor

municipiului Bucureşti.