Răspunderea disciplinară în dreptul muncii

Dreptul muncii reprezintă acea ramură din sistemul de drept, care reglementează sfera raporturilor de muncă. Prin raporturi de muncă se înţeleg acele relaţii stabilite cu ocazia încheierii, executării, modificării şi încetării contractului individual de muncă.

Aceste relatii se stabilesc intre cei care utilizeaza forta de munca – angajatori (patroni) si

cei ce presteaza munca – salariati (angajati).

Disciplina muncii. Disciplina muncii constituie o obligatie complexa a oricarui salariat. Ea se refera la ansamblul indatoririlor ce revin salariatilor in calitate de persoane incadrate in munca in cadrul unitatilor (societati comerciale; institutii publice etc.). Numai indatoririle care izvorasc din raportul juridic de munca, bazat pe contractul de munca, fac parte din disciplina muncii.

Raspunderea disciplinara apare ca un mijloc subsidiar de intarire a disciplinei in munca, prin sanctionarea persoanelor incadrate care, la un momemt dat, tulbura ordinea si disciplina la locul de munca.

Persoanele incadrate in munca au obligatia de a realiza intocmai si la timp obligatiile ce le revin in cadrul raportului juridic de munca. Ele au indatorirea de a actiona in mod constiincios pentru sporirea eficientei si imbunatatirea calitatii produselor, pentru realizarea obligatiilor ce decurg din contractele colective si individuale de munca, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor, regulamentele de ordine interioara, precum si din dispozitiile primite din partea conducatorilor de unitati si a sefilor ierarhici. Continutul notiunii consta in indatorirea complexa de a realiza intocmai si in termen obligatiile de seviciu, de a presta o munca conforma cu sarcinile incredintate, de a respecta programul de lucru, procesul tehnologic, normele de protectie a muncii, de a apara patrimonial societatii, de a avea o pregatire corespunzatoare, comportare exemplara in relatiile de munca, mentinerea ordinii, etc.

Codul Muncii cuprinde referiri despre disciplina muncii in art. 258 lit. e) ce se refera la “reguli concrete privind disciplina muncii in unitate”, aceste reguli fiind cuprinse in regulamentul intern ca act intocmit de angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Obligatia salariatului de a respecta disciplina muncii subzista in baza raporturilor de subordonare fata de angajator, ale carui sarcini trebuie aduse la indeplinire in vederea realizarii obiectului de activitate al persoanei juridice.

Disciplina muncii este specifică relaţiilor sociale de muncă.

Angajatorul dispune de o prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Abaterea disciplinară este definită in art.263 alin.2 C.muncii ca fiind "o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici".

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

- împrejurările în care fapta a fost săvârşită;

- gradul de vinovăţie a salariatului;

- consecinţele abaterii disciplinare;

- comportarea generală în serviciu a salariatului;

- eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Raspunderea disciplinara

Răspunderea disciplinară este o instituţie specifică dreptului muncii şi constă într-un ansamblu de norme legale privind sancţionarea faptelor de încălcare cu vinovăţie de către salariat, indiferent de funcţia sau de postul pe, care îl ocupă, a obligaţiilor asumate prin contractul individual de muncă, inclusiv a normelor de comportare. Aceste fapte sunt denumite de lege abateri disciplinare (art. 263 alin. 1 din Codul muncii).

Răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii: obiectul abaterii; latura obiectiva; subiectul abaterii; latura subiectiva.

Raspunderea disciplinara este asadar o forma a raspunderii juridice, specifica dreptului muncii si intervine in cazurile in care o persoana incadrata intr-o unitate savarseste , cu vinovatie, o abatere de la obligatiile de serviciu – inclusive normele de comportare – asumate prin contractul de munca, abatere prin care se incalca obligatia de a respecta disciplina muncii, sau, in alti termeni se lezeaza ordinea normala a desfasurarii procesului de munca in acea unuitate. Daca aceste conditii sunt indeplinite cumulativ, raspunderea disciplinara se realizeaza prin aplicarea, de catre organul competent –de regula, acel organ unipersonal sau colectiv care a incheiat contractul de munca – a sanctiunilor disciplinare prevazute de lege.