Referat Organizarea profesiilor liberale.

Răspunderea ca şi notiune, are un conţinut complex, tratat pe larg, din diferite perspective, în cadrul mai multor ştiinţe, în încercarea de a clarifica şi a aprofunda câte o faţetă a acestui concept.

Răspunderea juridică reprezintă, alături de răspunderea morală, spre exemplu, unul dintre tipurile de răspundere socială, poate cel mai important.

Răspunderea, ca şi responsabilitatea, sunt noţiuni filozofice al căror conţinut s-a circumscris, de cele mai multe ori, cu ajutorul noţiunilor de liber arbitru, discernământ şi liberate. Altfel spus, responsabilitatea unui individ sau tragerea lui la răspundere pentru o anumită faptă nu se poate concepe decât în condiţiile în care acesta a acţionat liber şi în deplină cunoştinţă de cauză.

Răspunderea juridică a fost definită ca o situaţie juridică , ca un raport juridic sau ca o instituţie juridică complex, ca un sistem complex de norme . Ea constă în reacţia de reprimare venită din partea societăţii, faţă de o acţiune umană care contravine unei norme, acţiune imputabilă, in principal, individului. Doctrina românească a îmbrăţişat, în mod predominant, opinia că răspunderea juridică reprezintă un raport juridic de constrângere care are ca obiect sancţiunea juridică , ca un complex de drepturi şi obligaţii conexe care se nasc - potrivit legii - ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite şi care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat, prin aplicarea sancţiunilor juridice în scopul asigurării stabilităţii raporturilor sociale şi a îndrumării membrilor societăţii în spiritul respectării ordinii de drept .

PROFESIILE LIBERALE JURIDICE DIN ROMÂNIA

Termenul „profesii liberale” face trimitere la termenul „artesliberales”, utilizat în antichitate pentru ocupaţii cum ar fi cea de învăţător, avocat, maestru constructor, arhitect, inginer sau medic.

Exercitarea unei profesii aparţinând “artesliberales” era un privilegiu al burgheziei şi al aristocraţiei.

Începând cu secolul XIX „profesia liberală” nu se mai definea prin statutul social de a fi fost născut liber, ci prin activitatea profesională efectuată.

Termenul actual de profesie liberală reprezintă o descriere sociologică.

Persoana care exercită o profesie liberală furnizează unei persoane fizice sau juridice, care are libertate de alegere, servicii non-comerciale, de natură juridică, economic, medical, etc., independente politic, garantate printr-o deontologie duală: respectarea secretului professional şi compentenţă recunoscută. Cel ce oferă asemenea servicii poartă o răspundere personală pentru actele sale.

Parlamentul şi Consiliul European în anul 2005 au definit conceptul de profesii liberale, ca fiind acele „profesii care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, oferind servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi al publicului.

În România există următoarele profesii juridice liberale:

• profesia de avocat;

• profesia de notar public;

• profesia de consilier juridic;

• profesia de executor judecătoresc;

• profesia de mediator;

• profesia de practician în insolvenţă;

• profesia de evaluator.

RĂSPUNDEREA PROFESIILOR LIBERALE JURIDICE

1. Răspunderea avocaţilor

Ca o componentă a răspunderii juridice generale – apare ca firească, în contextul necesităţii menţinerii unui climat de legalitate şi disciplină în cadrul unei profesii de elită, cum este cea de avocat.

Potrivit art 86, alin. (1) din legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocet: „avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natura să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.

Potrivit art 89 din legea 51/ 1995, sancţiunile disciplinare sunt:

1. mustrarea;

2. avertismentul;

3. amenda de la 50 de lei la 500 de lei, care se va face venit la bugetul baroului. Amenda trebuie plătita în 30 de zile de la rămânerea definitivă a deciziei disciplinare, neachitarea atrăgând suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea integrală a sumei;

4. interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă stabilită de instanţă între o lună-un an;

5. excluderea din profesie.

În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenţă juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs: persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.