Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 7409
Mărime: 39.84KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

În contextual globalizării, mobilitatea populaţiei lumii a crescut semnificativ în ultimul secol, bărbaţi, femei şi copii părăsindu-şi propriile ţări şi alegând să locuiască în altele, dintr-o varietate de motive. Acest fenomen a fost denumit şi explicat prin termenul de migraţie, iar persoanele au fost denumite migranţi. În timp ce majoritatea migranţilor s-au deplasat pentru a-şi îmbunătăţi standardul de viaţă, a se alătura membrilor de familie sau pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de educaţie, există oameni care au fost forţaţi să-şi părăsească ţările de origine datorită persecuţiilor la care au fost supuşi, fiind cunoscuţi ca refugiaţi. Comunitatea internaţională consideră refugiaţii o categorie distinctă de migranţi, oameni care au un statut juridic unic. Astfel, drepturile şi obligaţiile pe care refugiaţii le au sunt guvernate, într-un mod specific, de dreptul internaţional, în special de Convenţia Naţiunilor Unite privind Statutul Refugiaţilor, din 1951. Acest instrument de drept internaţional public defineşte refugiaţii ca persoane care sunt în afara ţărilor de origine şi care nu pot sau nu doresc să se întoarcă datorită unor temeri bine întemeiate de persecuţie. Din 1951 până în prezent, noţiunea de refugiat, în sens larg, a fost continuu extinsă, incluzând persoane care şi-au părăsit ţările datorită violenţei generalizate sau a tulburărilor sociale grave ori ca urmare a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Refugiaţii nu beneficiază doar de un statut special datorat circumstanţelor în care au fost obligaţi să-şi părăsească ţările şi nevoilor specifice determinate de exilul forţat, ci şi de un cadru instituţional anume stabilit, la nivelul comunităţii internaţionale, care să-i protejeze. Deşi statele sunt principalii responsabili în protecţia refugiaţilor, Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) are misiunea de a se asigura că guvernele întreprind toate acţiunile necesare pentru a proteja refugiaţii, solicitanţii de azil şi alte persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care se află pe teritoriul lor sau care solicită admisia pe teritoriul lor.

România a început să-şi construiască propriul sistem privind azilul în anul 1991, când a aderat la instrumentele juridice de bază în domeniul azilului, respectiv Convenţia din 1951 de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi Protocolul adiţional de la New York din 1967, prin Legea nr. 46/1991. Dezvoltarea ulterioară a sistemului naţional de azil a dus la armonizarea legislaţiei la standardele impuse de obligaţiile asumate de către România prin aderarea la diferite organisme internaţionale şi instrumente legale internaţionale în materia drepturilor omului.  

Capitolul 1 Noţiuni introductive privind problema refugiaţilor

Problema strămutării forţate a persoanelor este una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă omenirea, iar grupurile de indivizi cuprinşi de această mişcare sunt segmente de populaţie dintre cele mai vulnerabile. Pentru a înţelege câtuşi de puţin suferinţa umană ce urmează refugiuluipoate fi amintit faptul că în Grecia Antică excluderea din ţară (ostracismul) se afla pe lista celor mai aspre pedepse. Dramaturgul grec antic Euripide scria că nu există o pedeapsă mai greu de suportat decât să fii lipsit de patrie. Semnificativ în acest aspect este exemplul filosofului grec antic Socrate, care a preferat să bea mai bine cupa cu otravă decât să-şi părăsească ţara.

În antichitate străinii erau consideraţi barbari, fiind destinaţi sclaviei. Astfel, în Roma Anrică, în primele secole după apariţia statului-cetate, străinii erau lipsiţi de protecţia juridică pe care legea romană o acorda cetăţenilor. În condiţiile economiei naturale de atunci şi ale unui chimb de mărfuri sporadic cu cetăţile din jur, orice străin era privit ca duşman şi putea fi transformat oricând în sclav. Cuvântul „hostis” desemna în acelaşi timp pe străin şi pe duşman. Mai târziu, ca urmare a dezvoltării unor relaţii economice, s-a asigurat o anumită protecţie juridică străinului. Condiţia juridică a străinului nu era aceeaşi pentru toţi, ci exista în această privinţă o anumită gradaţie, care şi-a pierdut, însă, însemnătatea în urma apariţiei edictului lui Caracalla (anul 212 e.n.). Străinul cu care romanul nu întreţinea legături economice nu se bucurau de protecţie juridică.

În statele greceşti antice, situaţia străinului nu era, de asemenea, favorabilă. Astfel, în Sparta străinul nu se bucura de drepturi. În Atena, situaţia acestuia era ceva mai bună. Strainii se împărţeau în trei categorii:

- isotelii – cei care se bucurau de drepturile civile cele mai întinse în comparaţie cu ceilalţi străini, în virtutea unor tratate isopolite încheiate cu statele cărora aparţineau

- metecii – cei care nu beneficiau de existenţa unui tratat, dar care totuşi, se bucurau de unele drepturi

- ceilelţi străini, care nu se bucurau de niciun drept.

Bibliografie

Chelaru Ioan , Gheorghe Gheorghiu, Drept internaţional privat, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009,

Filipescu Ion P., Drepti internaţional privat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979

Gheorghiu Gheorghe , Nicoleta Enache, Drept internaţional privat – Caiet de seminar, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009

Jura Cristian , Drepturile omului. Drepturile minorităţilor naţionale, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006

Miga-Beşteliu Raluca , Drept Internaţional public, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

Vergatti Cristina Narcisa , Statutul juridic al refugiaţilor, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 2009

Vergatti Cristina Narcisa, Aspecte ale problemei refugiaţilor în cadrul juridic intern şi internaţional, Teză de doctorat, Bucureşti, 2009

http://europa.eu

http://www.editura.mai.gov.ro

http://portal.just.ro

http://andreivocila.wordpress.com

http://www.unhcr-centraleurope.org/ro

Legea Nr. 122/2006 privind azilul in Romania

Preview document

Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 1
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 2
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 3
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 4
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 5
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 6
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 7
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 8
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 9
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 10
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 11
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 12
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 13
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 14
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 15
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 16
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 17
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 18
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 19
Regimul aplicabil solicitanților unei forme de protecție în România - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Regimul Aplicabil Solicitantilor unei Forme de Protectie in Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public

CAPITOLUL I Introducere în problematica refugiaţilor 1. Noţiunea de refugiat O persoană poate fi considerată refugiat în sensul Convenţiei din...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Protecția refugiaților și a apatrizilor în convențiile ONU

INTRODUCERE Refugiații sunt străini, dar reprezintă o categorie aparte a acestora, astfel că statutul lor și regimul juridic sunt reglementate de...

Poliția de Frontieră

Politia de Frontiera Romana face parte din Ministerul Administratiei si Internelor si este institutia specializata a statului care exercita...

Protecția refugiaților

SCURT ISTORIC. Prima manifestare a acestei solidaritati internationale şi-a făcut aparitia dupa primul razboi mondial, în efortul de a face fata...

Migrația din perspectiva pactului internațional de la Maarakech

1. Migrația internațională O componentă importantă a fenomenului demografic, care exercită influență nemijlocită asupra forței de muncă și,...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Te-ar putea interesa și

Libera circulație a persoanelor în spațiul european

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Azilul Politic și Diplomatic

Unul dintre elementele de noutate ale prezentei lucrări îl constituie faptul că, tema abordată este de o stringentă actualitate, datorită...

Migrația popoarelor

INTRODUCERE Fenomenul migraţiei este bine cunoscut în istoria umanităţii. La origine, migraţia reprezenta deplasarea în masă a populaţiei unor...

Apariția și evoluția dreptului de azil în România

1. INTRODUCERE Cetățeanul este acea persoană fizică, care deține, cel puțin o ctățenie. Cetățenia este acea caliatate a persoanei fizice, ce...

Drept internațional public și privat

CAPITOLUL I NATURA DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC 1.1. Drept international public. Societate internationala. Relatii internationale. În...

Drepturile Persoanelor care Cer Azil

Introducere Scurtă incursiune istorică a dreptului de azil Doar în calitate de membru al unei comunităţi omul îşi poate exercita drepturile...

Drepul afacerilor

CURSUL NR. 1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTUL AFACERILOR Precizări generale Sistemul de drept în ansamblul său este alcătuit din dreptul...

Politici Publice privind Migrația în Condițiile Aderării României la Uniunea Europeană - România vs Marea Britanie

INTRODUCERE Migraţia nu reprezintă un fenomen nou, ea existând din totdeauna în diferite forme de manifestare. Cu toate acestea, în România s-a...

Ai nevoie de altceva?